miercuri, 30 mai 2012

Joaca in stil poantilist

Georges Seurat

Ador activitatile acestea, gen getting arty, prin care incercam sa apropiem copiii de arta, sa adaptam lucrari ale unor celebritati in domeniu, la capacitatea noastra de a imagina, picta/desena.
Saptamana trecuta am incercat un Mondrian (aici), si ne-a placut mult de tot sa lucram cu figuri geometrice si culori primare.
O activitate similara celei de azi noi am mai avut (aici), dar fata de atunci, azi am lucrat ceva mai "organizat", ne-am concentrat asupra bulinutelor...multe, multe, multe si marunte ale lui Georges Seurat (1859 – 1891), parintele Poantilismului sau Divizionismului, cum i se mai spune. Aceasta tehnică asigura efectul fuziunii culorilor pe retina - tonuri juxtapuse, ca elementele unui mozaic, în suprafețe din ce în ce mai mici, pana cand din rețeaua de tușe divizate sau puncte, se încheagă formele obiectelor și ființelor reprezentate (sursa).

Cautand informatii despre Seurat, am zarit o pictura (o lalea galbena, pe fond albastru), care mi-a placut in mod deosebit si am decis sa preluam aceasta idee...ne place mult cum a iesit.
Mami a trasat conturul cu un creion, iar M. a plasat puncte multe!
   
    

Damien Hirst

Ideea de a ne juca azi de-a Hirst mi-a venit vazand acest articol, unde mamica, impreuna cu fetita ei au realizat un tablou din 540 de bulinute autocolante, in multe culori. Noi am preferat lucrul cu betigasele ORL si tempera. Aveti nevoie doar de o coala de carton A4, alba, vopsea/creioane cerate si muuuuulta, muuulta rabdare.
    
Desi pare o simpla aglomerare de puncte haotice (asa am realizat, de fapt, unde zace arta in punctele lui Hirst), este o munca frumoasa, dar si organizata, iar pentru un copil, un exercitiu fantastic de "imprietenire" cu lumea culorilor. Fiecare centimetru patrat trebuie vegheat cu atentie, sa nu lipseasca de pe el niciuna dintre culorile pe care doriti sa le folositi, dar nici sa nu asezati una langa alta, bulinute de aceeasi culoare. Am lucrat, cot la cot, vorbind intr-una despre felul in care bulinutele se completau unele pe altele. Pe langa acest joc minunat al culorii, copilul face un excelent exercitiu de motricitate fina (betigasul trebuie tinut mai de jos si perfect perpendicular cu hartia, pentru a se obtine un punct perfect, ca sa nu mai spun ca trebuie dozata si cantitatea de vopsea ce urmeaza a fi aplicata).
Puteti vedea in imaginea de mai jos tabloul Spot Painting, 1986, Damien Hirst [sursaiar, daca sunteti interesati, puteti vedea aici un interviu foarte interesant cu Hirst insusi. 
Azi ne-am imprietenit cu Pointilismul, insa data viitoare, urcam la nivelul urmator, acela de a obtine punctele colorate din combinatie de culori. Asta ma impresioneaza cel mai mult la acest stil de a picta: daca doresti ca de la distanta,sa se vada o pata de verde, aplici puncte galbene si albastre! Am facut si experimentul cu privitul, prin lupa, a imaginilor dintr-un ziar (asa-numitii pixeli) si am observat puncte marunte, multe, multe ingramadite unul, in altul!




(3 ani si 5 luni)


9 comentarii:

  1. Buna mami de Maia,

    Am descoperit blogul tau in urma cu cateva saptamani, in urma unei recomandari... si de atunci nu-mi mai pot lua ochii de la activitatile voastre! :)

    Am citit, din urma, aproape toate postarile, l-am cooptat si pe sotul meu in aceasta activitate (el plictisindu-se, in genere, foarte repede de toate "goodies"-urile pe care eu le gasesc online si i le arat :P) si ne-am declarat absolut impresionati de munca ta... atat de ceea ce faci zilnic cu fetita ta, cat si de efortul si munca depusa pentru a prezenta pe blog toate tutorialele acestea, cu pozele si explicatiile de rigoare...

    Esti o "mina de aur" si iti multumim pentru inspiratie! :)

    Eu sunt mama a doua fetite gemene in varsta de 2 ani si 2 luni, cu care incerc sa fac diverse activitati "educative", dar momentan nu am un feedback prea consistent din partea lor... :) Le las in ritmul lor natural, desi sunt uneori tentata sa le "presez" cu diverse activitati, din dorinta de a le oferi cat mai repede si cat mai mult din ceea ce vreau sa le invat... Si profit de aceasta perioada pentru a ma pregati, din timp, cu o colectie cat mai "impresionanta" de activitati. Momentan sunt novice, absorb informatia ca un burete, incerc sa-mi iau notite, sa ma organizez cumva, sa-mi fac un plan general de activitati, imi fac bookmark-uri etc. Of, cata informatie exista pe net... si cat de putin timp reusesc sa-i dedic! :)

    Te voi urmari in continuare si probabil te voi asalta cu intrebari de-acum incolo, acum am vrut doar sa te salut si sa ma prezint... :)

    Felicitari inca o data pentru tot ceea ce faci si multa inspiratie in continuare!

    Carla.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai venit in lumea noastra, Carla!!! Nici nu stii cat de multa bucurie mi-a provocat comentariul tau, in special din cauza faptului ca "eu te cunosc" atat de bine in urma articolului "Casnica. Si fericita!" (http://www.jocurban.ro/injoaca/?p=6870), scris de tine. Am citit acel articol si l-am "share-uit" prietenelor mele...te admir si respect din tot sufletul, esti un om deosebit, care m-a facut zile intregi sa reflectez la ceea ce ai scris si incurajat si pe mine sa vorbesc deschis despre cea mai fericita perioada din viata mea (ii spuneam zilele trecute unei prietene de-a mele ca nu imi amintesc sa fi fost vreodata fericita de-a dreptul, de cand ma stiu), aceasta, in care am uitat de tot, in care singura mea "amintire", singurul meu prezent este copilul meu!
      Te rog sa "ma asaltezi" cu orice intrebare, repet, pentru mine este o onoare sa stiu ca pot avea alaturi oameni de calitatea ta. Am inceput de foarte putin timp si eu aceasta experienta a blogului si a lucrului in mod organizat cu fetita mea, dar observ ca deja "vizitatorii" blogului nostru incep sa se cearna...incep sa ramana "boabele" sanatoase si asta imi da aripi!
      Iti multumesc din nou, Carla!

      Ștergere
  2. M-ati dat gata cu punctele voastre! :))) foarte frumos si....migalos, totodata!:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Hahahaa, sa stii ca eu nu suport bulinele...imi "fug ochii" ingrozitor atunci cand vad buline si liniute multe si aglomerate. Insa, ce nu face mami pentru pui?!

    RăspundețiȘtergere
  4. oooo...daaa....liniutele :)))) aveam o rochita de genul acesta cu multe, multe dungulite albe pe negru...ma certam cu sora mea pe ea :)))dar, am constatat cat de obositoare e cand o vedeam purtata de ea....nici nu o puteai privi...:)) si de atunci, am purtat -o mult ma rar :)))cand o purtam eu , nu imi dadeam seama ca dungulitele sunt asa de enervante. :0

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, cu liniutele e si mai si decat cu bulinele...Oricum, am observat ca joaca impreuna cu puiul e terapeutica...nu m-au deranjat in halul in care ma deranjeaza in alte contexte (poate voi prinde curaj intr-o zi si vom testa si liniute...e un experiment interesant).

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte fain ce ati facut voi acolo, imi place mult. :)
    Pe astea le stii?
    http://www.theimaginationtree.com/2012/09/van-gogh-style-finger-paint-printing.html
    http://useyourcolouredpencils.blogspot.ro/2011/04/van-goghs-chair-pop-ups.html
    http://www.deepspacesparkle.com/2012/08/23/gustav-klimt-art-project/

    RăspundețiȘtergere
  7. Vaiii, nu pot sa cred! Ieri m-am uitat peste copacul lui Klimt, iar acum 10 minute, peste Van Gogh, cu finger painting-ul!!! Sunt deja pe lista noastra de must do.
    Iar ideea cu pop-up chairs este absolut geniala, nu o stiam, multumim din suflet pentru tot!

    RăspundețiȘtergere

Traduceți