joi, 24 mai 2012

Marul

Life Cycle of an Apple

De mult timp visez sa parcurgem aceasta superba tema, iar azi am reusit sa-mi pun planul in aplicare, in sfarsit! Aveam printat (de aici) acest matetial Montessori, ce se numeste Life cycle of an apple (3 part cards), despre care am invatat de aici cum se foloseste.


Pentru ca aveam salvat acest filmulet, in care se poate vedea cum germineaza semintele, ne-am uitat mai intai la el, dupa care am urmat si noi pasii ceruti in materialul Montessori: am asezat, in ordine, primul set de cartonase (cel care e decupat impreuna cu numele fiecarei etape ale metamorfozei).


Iar in etapa a doua am folosit cartonasele alcatuite din 2 parti (partea cu numele fiecarei etape este separata de cartonasul principal). M. le-a asezat in ordine (imaginile sunt foarte exemplificative, copilul retine extrem de usor ordinea etapelor), dupa care eu i-am citit fiecare cartonas cu numele, in parte, iar ea l-a luat si asezat sub cartonasul corespondent.





Apple stamp placemat

Am continuat cu o idee preluata de aici, care ne-a incantat muuult de tot pe amandoua! Am taiat un mar in jumatate (cu o seara inainte, pentru a fi sigura ca se usuca bine de tot), iar azi, M. a aplicat pe el vopsea din belsug si i-a lasat "amprenta" pe o coala din carton.

    


Dupa ce s-a uscat vopseaua, mami a pictat cu vopsea maro cativa samburi si cate o codita, iar tati a dus "opera" la laminat. Vom folosi ceea ce am obtinut ca un minunat placemat, dar nu pentru cand mancam, ci pentru tot felul de alte activitati (e putin micut ca si dimensiuni, dar e suficient pentru a aseza pe el un bolut, o carticica).

Little apple yarn favours

Pentru ca M. a inceput sa se priceapa la facut gheme, mi-am spus ca i-ar surade mult idea preluata de aici, cea de a face mere din lana, o bucatica de pipecleaner si putina pasla verde. Am inceput eu ghemul, dupa care am lasat-o pe ea sa il termine.




    

Tot eu am prins apoi bucatica de pipecleaner si cate 2 frunzulite, pe care le-am decupat cat timp ea a facut ghemele. Ii plac la nebunie, intr-una le tot pune pe obrajori si le mangaie, spunandu-mi cat de moi si frumoase sunt.
Acum avem si 2 mere pe sfoara noastra (canepa fericita)!



Apple tree fingerpaint

Ne-am distrat copios si cu aceasta modalitate inedita de a "picta" un copacel plin de fructe rosii!!! E foarte simplu: cu partea laterala a palmei se obtine trunchiul, cu aratatorul, coroana copacului, iar cu degetul mic, fructele. Am folosit vopsea acrilica, ce s-a spalat toata, pana la ultimul strop de pe manuta (poate si pentru ca ne-am miscat repede).
Am facut 2 copacei, minunati, ce vor servi si ei drept suportel pentru diferite activitati, deoarece l-am laminat si pe aceasta.
Pomul poate fi luat drept mar sau cires (depinde de imaginatia fiecaruia).

      


   


Snuruirea marului

Despre aceasta actititate am mai scris, dar M. si-a amintit azi de el, iar eu nu am putut decat sa ma bucur ca isi mai antreneaza putin degetelele, rabdarea, concentrarea.


Apple-cutting puzzle

Iar de la snuruire, am trecut la a colora si taia pe fasiute acest mar (l-am printat de aici).

    

   

Degustare de mere

Revenita din parc, M. i s-a facut o pofta si un chef nebun de mere! Ma gandisem eu ca ar merge foarte bine si o activitate de degustare, insa nu prea vedeam cum ar putea avea succes, avand in vedere ca trebuiau gustate, cu rabdare, mai multe tipuri de mere, de cate 3 ori... Dar, vazand cat de mult isi doreste M. sa manance azi mere, am improvizat in graba un grafic, pe care am facut 3 coloane: rosu, galben, verde (pe verticala) si alte 3 coloane: gust, miros, coaja (pe orizontala). Am adus 3 mere de culori diferite, autocolante pe cele 3 culori si ne-am pus pe degustat (care s-a transformat intr-un adevarat devorat de mere, pana la urma).

   

Am taiat 2 mere dupa cum se vede in imaginea de mai jos, ca sa observam cu atentie samburii. Am concluzionat ca, daca taiem marul pe verticala, mijocul lui arata ca o inimioara, iar daca il taiem pe orizontala, arata ca o steluta.



Mami a facut ieri, din argila, 3 mere intregi si o jumatate (ma gandinsem ca vor prinde bine ca sa vorbim, generic despre diversitatea acestui fruct, dar s-au potrivit si mai bine cu aceasta degustare). 
M. a remarcat, pe loc, faptul ca jumatatea facuta din argila seamana cu un mar taiat pe verticala.


Am inceput testul prin a stabili care dintre mere este mai dulce. Se pare ca cel galben a fost, deci, am pus o floare galbena in dreptul lui.

    

Apoi, am trecut la miros. Aici, marul rosu a fost castigator.


Iar a treia etapa a fost aceea a cojii, unde am stabilit care coaja e mai subtire si mai usor de mancat. Tot marul rosu a iesit invingator.




  

29 de comentarii:

  1. Nu pot sa nu exprim un mare WOW in fiecare zi cand citesc activitatile voastre. Felicitari mami, felicitari pritesa frumoasa!!! Atat de frumos va jucati.
    Camelia, cat timp iti ia sa pregatesti activitatile? Sunt atat de complexe si frumos organizate. Ideile sunt fantastice.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumim din suflet, Roxana!
    Sa stii ca totul tine strict de organizare...mi-am facut un document word pe desktop, unde salvez, pe categorii, fiecare activitate interesanta pe care o descopar din greseala sau nu. La fel fac si cu ideile ce-mi vin mie...le salvez tot pe categorii. In week-end lucrez cel mai mult, atunci imi fac o programare pe toata saptamana (ma asigur ca pun multe idei la un loc, deoarece nu toate sunt placute de catre M. si atunci renunt pe loc la ele). Cam asta e...lucrez, e drept, destul de mult la organizare, facut de poze in paralel cu activitatea in sine, apoi triat de poze, salvat, pus de text etc (dar le stii si tu foarte bine). Insa, tin sa precizez din nou un lucru: M. se plictiseste in restul zilei, ea face activitatile rapid, dupa care ne jucam, facem puzzle-uri, ascultam muzica sau, si mai bine, ne plimbam pe afara.

    RăspundețiȘtergere
  3. superba lectia voastra! Foarte complexa!
    Mi-a placut mult marul taiat din argila...:)

    Doar daca doresti, ne-ai putea ajuta....macar asa in mare cu un fel de plan de activitati? Sau sa ne explici, un pic mai detaliat despre felul in care te pregatesti pentru lectioare....
    M . are tot timpul rabdare in timpul activitatilor voastre? Faceti si pauze? Le structurezi pe o zi intreaga? Adica te-ai gandit sa discutati astazi despre mar....dimineata faceti un desen, mai tarziu...activitatea cu litere, etc, etc...

    Si o chestie amuzanta despre mar :)) ; cand ursuletul nostru cel mic A. vine rontaind un mar si se aseaza in pat, D. nu mai stie unde sa fuga:)) serios..ii e groaza de mere :))) IMi tot spune:"sa nu cumva sa il lasi sa il puna pe pat si sa-l umezeasca cu marul lui"....dar pentru ca acest fruct este atat de sanatos, am reusit sa-l "pacalesc" si i-l transform in inghetata: il pasez si pun in el multe bobite de cereale.

    Asa ca lectia voastra ne va fi foarte folositoare pentru atunci cand va creste A. mai mare :)CU D. vom vorbi despre banane.:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, din nou!
      Eu organizez in detaliu fiecare activitate...in momentul in care am strans destule materiale pentru o tema anume, incep sa gandesc structura ei (de obicei, aleg una, maxim 2 lucrusoare pe care imi doresc sa le retina M. in urma acestora, restul sunt doar activitati "de intretinut atmosfera", deoarece se plictiseste foarte repede si toata ziua imi cere noi activitati). Insa, toate trebuie sa se lege intre ele, desenatul are rostul lui in lectie, decupatul, la fel si tot asa...incerc sa le ordonez in asa fel, incat sa simta ea ca "ar fi cazul sa desenam" etc etc.
      Evident, sa intampla sa nu aiba chef si amanam totul, pe loc, pentru un alt moment. De obicei, avem 2 perioade principale pentru activitati, pe parcursul zilei: dimineata, imediat dupa ce isi mananca cerealele si face dus, si dupa-masa, dupa ce se trezeste si isi mananca fructele. Iti spun sincer ca sunt zile in care termina atat de repede tot ce i-am pregatit, incat in a doua parte a zilei trebuie sa nascocesc alte jocuri. Dar, per total, activitatile pregatite de mine nu dureaza mai mult de 1, maxim 2 ore. Tot restul zilei se joaca, exact ca orice alt copil, alearga, se da cu trotineta, mergem in parc, "gateste" la bucatarioara ei, canta, zilnic citim carti in engleza si vizionam 1 sau 2 episoare din desenele ei preferate.
      Ma bucur mult sa aud ca se foloseste cineva de lectiile noastre (singura mea precizare ar fi sa ai curajul de a modifica, structura, adapta dupa gustul puiului tau, totul...ceea ce fac eu este doar un ghid).
      Va pupicam, sa aveti un weekend superb!

      Ștergere
    2. Sa nu uit : bucatarioara voastra este fenomenala!!!

      Da, intotdeauna adaptez o lectioara, ce idei "zaresc in alte parti" dupa cum stiu ca invata D. El nu este un copilas hiperactiv, dar nu sta mai mult de 20 de minute la biroul lui. Se plictiseste...daca il oblig, sta...dar nu retine nimic.Asa ca noi, lucram un pic la birou (daca invatam o litera noua sau trebuie sa scrie ceva) si apoi ne mutam pe covor....Nu este pasionat , interesat de activitatile cu litere :(, dar pentru ca vreau sa le invete...incerc sa i le prezint intr-un mod cat mai interesant...si uneori merge, alteori, nu...Uneori, ii mai cer mamei mele idei (este invatatoare si mi-a mai destainuit catva metode interesante , moderne de invatare,dar unele merg doar la o clasa cu mai multi copii).
      Voi incerca sa imi structurez si eu mai bine activitatile...eu am foarte multa imaginatie :))) poate prea multa :)))(nicidecum nu o spun ca o lauda :)), dimpotriva, ar trebui sa o fructific mai mult)...dar trebuie sa o imbin , sa o "impletesc' (ma exprim mai ciudat aici), in activitati mai organizate....eu lucrez un pic mai haotic...
      LA noi e un pic mai greu...incep sa fac ceva cu D.,,,si vine A. (incerc sa simplific ceea ce facem si pentru el), dar nu mai pot sa-i acord lui D. aceeasi atentie...si de multe ori, nu reusim sa finalizam ce am inceput sau suntem superficiali.
      Noi incercam sa avem activitatea educativa, statica _ca sa-i zic asa :)) cand doarme A....si atunci, vorbim in soapta si ne miscam incet ca sa nu-l trezim :).
      Vad si o parte pozitiva _ micutul A. stie foarte multe pentru varsta lui, l-am implicat in tot ceea ce am facut noi si a prins din toate cate putin.

      LA noi, merg extraordinar de mult jocurile de rol....iar, teatrul de papusi este o unealta pe care o folosesc des. Ne plac si experimentele.
      Dar, ori de cate ori, incerc sa fac ceva mai organizat, D. imi spune :"hai, mami, iar teme!!trebuie sa ne jucam si noi altfel..."...recunosc, uneori am gresit....: eu il invat prin joc, aleg modalitati interesante,d ar daca el nu are chef nu se implica mai ales daca e vorba delitere sau cifre. Adica nu se implica mental:), pentru ca fizic face ce ii zic, este foarte ascultator. Si atunci, rar ce=i drept, i-am mai zis:"vei merge la gradinita, daca tu nu vrei sa inveti acasa, atunci mergem la gradi". Am gresit...nu trebuie sa folosesc mersul la gradi ca o pedeapsa...

      Asa ca spun inca o data :))
      Baietii sunt tare diferiti, ei nu sunt asa de constinciosi ca fetitele :)....asa ca incerc sa nu ma mai stresez si sa facem activitatile zilnice....si sigur, vor aduce roade mai tarziu....pentru ca avem si zile pline de succes (ma refer aici strict la activitatile legate de litere sau cifre).

      Ștergere
    3. Coca, te inteleg perfect si imi imaginez cat de greu poate sa va fie mamicilor cu mai multi copilasi sa faceti toate astea pentru ei, sincer, va admir, eu nu stiu cum as rezista!!!
      Sfatul meu, daca imi este permis, este sa iti fii mandra de ceea ce ai realizat pana acum, de copiii pe care ii ai, sunteti minunati, lucrati si asta conteaza (nu cantitatea!)...ceea ce faci tu acum pentru copilasii tai, le va ramane pe toata viata in amintire, ceea ce inseamna enorm (isi vor aminti cum au invatat primele jocuri, litere, cifre etc etc impreuna cu mami si asta conteaza cel mai mult, eu asa spun). Am observat ca baieteii au alt ritm decat fetitele, dar asta nu inseamna ca sunt mai prejos (ascund alte calitati/aptitudini, pe care fetitele nu le au). Joacati-va in continuare, cat si cum puteti, unde apucati, cu ce va vine la mana (noi asa facem, pe langa activitatile postate, care sunt ceva mai organizate). Copiii te simt, sa stii...daca tie iti face placere, daca tu esti entuziasmata, s-ar prea putea sa se molipseasca si ei (la noi, M. "functioneaza" ca o oglinda de-a mea...)
      Cu privire la "pedeapsa" cu trimisul la gradinita, eu cred ca depinde de modul in care i se spune acest lucru copilului. Sa stii ca si noi am avut discutia asta cu M., pe vremea cand era innebunita dupa desene animate si nu reusea sa-si ia ochii din tv...era ca teleghidata, agitata, nervoasa si, evident, invitatiile mele la orice tip de joaca deveneau un calvar. Pana la urma am decis sa stergem Minimax-ul cu totul din vietile noastre si l-am inlocuit cu Animal Planet...M-am simtit extrem de vinovata, ii rapeam copilului bucuria cea mai mare, dar, surpriza noastra a fost socanta! A doua zi nici macar un sunet nu a scos, i-au placut animalele adevarate, pe care le vedea pe noul program, evident, nu i-a mai trebuit sa stea atat de mult la tv si, vreau sa-ti spun ca am ajuns sa avem zile intregi in care nici macar nu mai pornim tv-ul. Dar, sa stii ca si eu i-am spus ca daca nu se va juca impreuna cu mami, ca sa nu ramana in urma fata de alti copii, va trebui sa mearga la gradinita. Nu consider ca am gresit: copilul trebuie sa stie de ce ii dai sa manance, de ce doarme, de ce face baie...tot asa trebuie sa stie si de ce mami o invata unele-altele. Sa stii ca dupa ce i-am explicat ca unui om mare acest lucru si am scos programul acela, M. s-a schimbat total...acum stie de ce invata, stie de ce ne uitam la animalute (invatam si engleza in felul acesta), e calma, cooperanta etc. Singura pedeapsa pe care o primeste in zilele in care face boacane mari (de genul: bagat mana pana la cot in ciorba si varsatul ei pe jos) este aceea de a nu mai primi seara 1 sau 2 episoade din desenele ei preferate (in acest moment) Bibi Blocksberg (il avem pe calculator, episoade scurte, noi controlam totul in felul acesta).
      Astept sa aud parerea ta. Va pupic mult!

      Ștergere
  4. Si inca o intrebare, sper sa nu fiu indiscreta...dar ma gandesc ca nu....la ce varsta o vei da pe M.la gradinita? Stiu ca ai vorbit undeva despre asta....care este parerea ta despre gradinita. MA intereseaza foarte mult. Nu tanjeste dupa compania altori copii?
    D. are 5 ani si cateva luni nu a mers la gradinita decat vreo 3 luni...nu l-am mai dus...nu mi-a placut sistemul de predare (nu ca eu m-as descurca mai bine, dar macar invatam prin joc, nu punandu-i in fata niste caiete de activitati plictisitoare).
    si , recunosc: sunt hiperprotectoare....nu suport sa-l stiu departe de mine si sa nu stiu ce face....dar, treptat, va trebui sa il las sa devina independent...
    Scuze ca am divagat in alta discutie...dar nu stiam unde sa deschid acest subiect.
    Multumesc!!

    Daca mai intra si Roxana aici, mi-ar placea tare mult sa aud si parerea ei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu esti indiscreta, poti sa ma intrebi absolut orice tine de copilasii nostri!
      Eu imi doresc din tot sufletul sa nu fiu nevoita sa o dau pe M. la gradinita...lucrez in sistem si stiu ce nenorocire a ajuns nu doar gradinita, din pacate. Pentru mine a fost oarecum simplu sa aleg...salariul meu de prof. univ. de-abia daca ar acoperi cheltuielile pe care le presupune o gradinita decenta (asa, lucreaza tati in 2 locuri, dar e fericit ca puiul e sanatos, curat, educat si fericit).
      Insa, cand e vorba de copii atat de mici, problema chiar devine acuta rau! Eu am o vorba: una e sa faca pneumonie la 3 ani, alta e sa faca la 6-7...Deci, nu, nu o dau la gradinita si daca ar fi dupa capul meu, chiar si la scoala as da-o pe la 7 ani doar!
      Motivul pe care il invoci tu este cel pentru care urasc si eu sistemul roman de educatie...a ajuns un concurs de memorat (cantece si poezii, in cazul gradinitei, comentarii literare mai incolo si tot asa...)
      Si eu sunt exact ca si tine...nu o pot lasa pe M. nici 10 minute (adevarul e ca asa ne-am si obisnuit din cauza faptului ca doar pe mami si pe tati ii are aproape...tot restul familiei ne e departe, suntem singuri-singurei tot timpul, ne avem doar pe noi si despartirea unul, de altul e si mai crunta).
      Si mai zic ceva...nu le putem avea pe toate...alegem ceea ce simtim ca e mai bine pentru copiii nostri: protectia si educatia pe care i le putem oferi noi, in detrimentul socializarii mai puternice sau invers. Toate mamele care fac homeschooling sufera de acest lucru, se tem ca puii nu sunt suficient de bine integrati in societate. Insa, fa tu un calcul...cum e mai bine? Eu am rasucit situatia asta de milioane de ori, pe toate partile si am ajuns la situatia in care suntem acum: M. e acasa, cu mami, iar de copii se bucura in parc, la joaca, unde se nimereste.

      Ștergere
    2. Si eu l-am dat pe D. la gradinita foarte tarziu fata de alti copii, la 4 ani si 7 luni. A mers pana in iarna si apoi l-am tinut acasa. Pur si simplu nu-i placea...cand ma duceam sa il iau, il gaseam tot timpul, plictisit cu capul pe masuta si educatoarea imi spunea ca nu vrea sa coopereze, dar intr-adevar nici nu-l obliga, ii era tare drag de el.Nu-si termina niciodata temele din caietele de activitati.in fiecare dimineata, ma ruga sa nu il duc la gradinita...ca sta cu mine acasa si invata :)
      si mi-a fost frica si de boli...el de la 8 luni pana pe la 5 ani, mi-a facut multe penumonii pentru ca are astm bronsic.nu vreau sa il tin intr-un glob de cristal, dar mi-am zis sa mai creasca un pic...si oricum lucrez eu cu el acasa.
      cat despre socializare, si el se joaca zilnic in parc cu prietenii lui, are cativa verisori baieti mai mari pe care ii adora si se joaca foarte frumos impreuna.

      In toamna, va avea 5 ani si 8 luni, ne-am inscris la alta gradinita ( a lui se va desfiinta), vom avea o educatoare tanara...sa vedem cum va fi. Din nefericire, vor fi foarte multi copii in clasa....si e tare greu sa inveti intr-un astfel de mediu...e dificil sa fii atent...vom vedea, am mari emotii ....

      Ștergere
    3. Coca, sa-ti traiasca ursuletii, in primul rand! E normal sa ai temerile astea, mai toate mamicile gandesc la fel, simt la fel, nu te mai acuza de faptul ca esti hiperprotectoare. Iar daca mai sunt si probleme medicale la mijloc, nici nu mai incape discutie! Sa speram ca la noua gradinita va fi mai fericit (in privinta cooperarii nu-ti fa griji...fiecare copil reactioneaza diferit, are modul sau de a relationa, trebuie lasat in pace, in ritmul sau propriu...cu cat il "indeamna" lumea mai mult, cu atat se va retrage mai mult in carapacea lui...stim asta pe pielea noastra).

      Ștergere
    4. Noi ne crestem copilasii singuri, suntem foarte departe de parinti/rude, nu avem niciun ajutor. David a mers la gradinita vreo 3 luni, la program scurt,pana la 12. O gradinita privata. L-am dat pentru a socializa, atat. Noi avem probleme mari la acest capitol. Cum suntem de un an in alt oras, nu avem prieteni cu copilasi, socializarea se rezuma doar la iesitul in parc. Intamplarea a facut ca mutarea noastra sa fie toamna, am prins iarna care ne-a obligat sa stam in casa si sa nu putem interactiona cu alti copilasi. Din aceasta cauza, baietelul meu nu e foarte sociabil, pentru ca nu e obisnuit cu copiii. Prin firea lui, e mai timid, retras. Nu ii plac conflictele. Si acum cand iesim afara, daca vine un alt copil si ii ia jucaria din mana el nu riposteaza. Nu e genul de copil care sa mearga la altii si sa le ia jucariile. Dupa ce am nascut fetita nu l-am mai dus. Din toamna, l-am inscris la alta gradinita. Vom vedea ce vom face. E atat de delicat acest subiect. Nici mie nu-mi place sistemul de invatare. Dar daca ar fi sa aleg intre bona si gradinita, mai mult ca sigur as alege gradinita.

      Ștergere
    5. Roxana, exact ca voi suntem si noi. Iar M. este exact ca baietelul tau...nici ea nu riposteaza, isi da si haina de pe ea, daca e cazul...evident, toate jucariile ei devin toate jucariile copiilor din parc, tot timpul. Insa pe mine asta ma face sa fiu mandra de ea, o las sa face ce si cum simte ea. Recunosc, daca ar lovi-o cineva, i-as spune sa dea inapoi (E o poveste lunga, invatata de la o psiholoaga care era pe punctul de a-si muta fetita de la scoala din cauza ca era batuta zilnic de o colega. Disperarea ei era cu atat mai mare cu cat isi recunostea "esecul", ea fiind psiholoaga...Asta pana in ziua in care, inainte de a pleca de acasa i-a spus fetitei sa se descurce cum stie, dar sa nu mai vina batuta acasa! Si...asa a fost!!! A venit fetita fericita si i-a spus mamei ca s-a imprietenit cu batausa, doar pentru ca a incetat sa mai fie "carpa").
      Da, subiectul legat de gradinita e spinos rau de tot, mai ales in tara noastra, dar sunt de acord cu tine: decat o bona, mai bine 100 de gradinite!

      Ștergere
    6. Eu mereu ii spun sa dea jucariile doar daca i le cere si doar daca el vrea sa le dea. La fel sa procedeze si daca el vrea o jucarie de la alt copil, sa mearga sa o ceara. Mi-am dorit un copil darnic, pasnic, empatic dar acum nu stiu daca e bine sa fie asa, imi e frica sa nu ajunga "carpa" altor copii. Nu prea stiu cum sa procedez in continuare. Asa e firea lui.

      Ștergere
    7. Roxana, fetita mea e ca sticla...mi-e infiorator de frica pentru ea, te inteleg perfect...Noi suntem 4 frati, eu chiar nu am fost crescuta cu atata atentie cum facem noi acum cu puii nostri, si de-aia tot carpa am fost...toata copilaria mea am fost batuta de toata lumea, ca un mar (pomul), deci...daca asta e firea lui, poti sa-l dai si la box, tot asa va ramane, cald, iubitor, empatic etc.
      Datoria noastra, ca si parinti este sa le fim alaturi, sa-i iubim si acceptam asa cum sunt. Eu o invat si sa riposteze daca e cazul, dar nu cred ca va functiona...asta e...ne rugam sa aiba parte de un drum lin prin viata si doar oameni de aceeasi calitate in jur...

      Ștergere
    8. Intr-un timp ma gandeam ca eu sunt vinovata ca e asa "moale". Acum imi dau seama ca asa e el si o parte din mine se bucura. Si noi il vom invata sa riposteze, pana la urma e o chestiune de siguranta. Avem in plan sa il dam sa faca ceva sport de aparare.

      Ștergere
    9. Roxana, din parinti ca voi niciodata nu va iesi altceva...eu am invatat lectia asta pe pielea mea. E foarte bine sa faca un sport, de orice fel, nu neaparat de aparare, insa trebuie gasit ceva ce ii place lui mult. Eu am fost data la gimnastica de la 3 ani si am fost extrem de nefericita..as fi preferat dans sau muzica. Mi-am dorit vioara, am primit chitara si tot asa...Eram la camin de la 7-8 dimineata, pana pe al 17.30 si tot neschimbata am ramas...asa cum ma vezi acum, asa am fost toata viata (te las pe tine sa gasesti calitati/defecte). Tot reflectand la experientele mele mi-am dat seama ca nu imi voi presa copilul sa faca nimic din ce vreau EU, ci o voi incuraja si sustine DOAR in ceea ce isi doreste ea (asta ii va da incredere in sine si ii va crea o coloana vertebrala sanatoasa...asa cred eu, nu stiu...)

      Ștergere
    10. "...daca ii va face placere" mai voiam sa scriu dar nu am mai apucat caci ma chemau amandoi copilasii :)
      Sunt de acord cu tine. Nu voi insista sa faca ceva ce nu-i place.

      Ștergere
    11. Roxana, te mai deranjez cu un singur lucru...ceva ce voiam de mult sa-ti spun: cand l-am vazut pentru prima oara pe David, am facut un WOW urias, nu imi venea sa cred ca la varsta pe care o are, e in stare de atatea! Ai copii minunati, iar intr-o zi vei zambi gandindu-te ca ti-ai facut griji degeaba si vei regreta ca ti-ai pierdut timpul cu suparari, frica...Si eu sunt tot asa...ma arunc intr-o munca teribila, poate ca o terapie si o fuga de gandurile astea dureroare si care ne macina. Sunt sigura ca se vor descurca puii nostri, uita-te cate pricep dragii de ei, deja...Hai sa ne bucuram de ei, de fiecare clipa in care ne sunt alaturi, sa ne jucam si...vedem noi mai incolo ce va fi (eu acum asta practic si mi-e bine, cel mai bine de cand am nascut-o pe M.)
      Va pupic mult pt toti!

      Ștergere
    12. Camelia, iti multumesc pentru gandurile frumoase:) Acum ne pregatim de vacanta, chiar acum fac bagajul, maine plecam. Sper sa ne intoarcem cu multa energie si voie buna :)Imi doresc doua saptamani de vis si relaxare. Trebuie sa ies un pic din rutina. Poate la intoarcere voi avea mai multe resurse, sa ne reapucam de scoala de acasa. Simt ca ii lipseste si lui David. Mereu imi spune sa ii pregatesc un joculet :)

      Ștergere
    13. Roxana, eu iti multumesc tie! Ma bucur ca plecati in vacanta, va urez distractie placuta, si multe, multe amintiri frumoase! Va asteptam cu drag inapoi!

      Ștergere
  5. Si noi am amanat deocamdata momentul 'gradi'. Tot asa, mi-a fost teama de boli (iar cu ideea ca 'asa isi face copilul imunitate, imbolnavindu-se' nu sunt de acord. Ce folos ca imi sta acasa copilul bolnav, sau ca umblu cu el prin spitale? Adultii iau bolile cot la cot cu copiii, si s-ar presupune ca au deja imunitate formata).
    In plus, nu am putut sta linistita acasa, cu gandul la ea, pe mainile nu stiu carei educatoare, sa strige la ea, sa o puna la colt, sa o ia de par sau mai stiu eu ce (am vazut astfel de educatoare cu copiii prin oras.). Sau sa cada de pe tobogan, sa ajung cu ea la chirurgie, cum am patit cu celalalt copil, care a mers la gradinita. (Deci avem si experienta unui copil care a fost la gradi.)
    Socializare? Se socializeaza destul, deocamdata, la cei 3 ani si 8 luni ai ei, zilnic cu fratele mai mare, cu copiii vecini de pe strada, la biserica, in parc (chiar azi s-a jucat mai bine de jumatate de ora, frumos, cu o fetita un pic mai mare ca ea. Deci nu e salbatica, stie comunica, vorbeste f bine, etc).
    Iar de invatat, tot cel mai bine se invata in ratia de 1-la-1, adica adult-copil.
    Acum, parerile sunt impartite. Deocamdata, noua ne e bine asa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, am uitat...si Danut merge la noi la biserica, la o scoala dumincala (speciala pentru copilasi mici). INvatatoarele de acolo (una dintre ele este chiar invatatoare la scoala de stat) sunt foarte creative si se pregatesc mult pentru activitatile ce le fac cu ei in ziua respectiva.
      Acolo merge intotdeauna cu cea mai mare placere.

      Ștergere
  6. Da, se pare ca ne strangem tot mai multi parinti care gandim si chiar actionam in felul asta. E bine sa stim ca suntem mai multi, ne incurajam si sustinem si devenim mai puternici in a-i combate pe "cei care le stiu pe toate" si incearca la tot pasul sa ne dea "sfaturi pretioase". Multumesc, Adina!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ne plac si noua activitatile voastre! Am pregatit si noi mere dupa reteta voastra!

    RăspundețiȘtergere
  8. Excelent, ma bucur din tot sufletul sa aud asta! Ne spui si daca v-au placut activitatile, cum au fost primite?
    Sa aveti o zi minunata si multumesc pentru comentariu.

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumim pentru materiale si pentru ideile de activitati. La ceva de taiat nu ma gandisem - noi suntem acum intr-un proiect gigantic despre copaci, vad ca Una nu reuseste sa se sature. :)) Asa ca o sa adaugam si noi orice putem legat de mar - copacul, fructul.

    Ce a avut mare succes cu Una zilele astea a fost o "vanatoare de copaci" - am gasit ideea pe undeva, "tree hunt" cred ca-i zicea in original. In timpul unei plimbari obisnuite prin cartier am luat cu noi un marker (roz :) ) si-un tabel in care notasem numerele de la 1 la 20. Una bifa cate-o casuta de fiecare daca cand zaream un nuc. Am si cules o gramada de crengute, scoarta, frunze, fructe si care am facut acasa un colaj. Am si vorbit o gramada pe drum, despre coapaci, frunze etc., am fotografiat copacii in mediul lor, am comparat, am analizat, you name it, we did it!! Nici nu ma gandeam ca dintr-o plimbare pot sa iasa atatea chestii faine.

    Cu bine!
    Andru

    RăspundețiȘtergere
  10. Cu mare, mare drag!!! Ma bucur din tot sufletul sa pot ajuta cat de putin macar.
    Preiau ideea cu marcatul pomilor de afara, este geniala!
    Pregatesc materiale pe aceasta tema, deci stati cu ochii pe noi :)))
    Va pupicam, o seara frumoasa sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
  11. Abia astept sa vad cum abordati voi tema. Noi incercam acum sa punem cap la cap un/o(?) lapbook cu tot ce-am lucrat, citit, vazut, descoperit. Ca resurse, am folosit in principal http://www.naturedetectives.org.uk/, "Art projects for kids" pentru partea artistica (e acolo o adaptare dupa "Copacul vietii" al lui Klimt pe care Una a iubit-o), carduri Montessori de fiecare data cand s-a putut. Am si incercat sa mesterim noi cateva, pentru tipuri de paduri, spre exemplu. Si-am citit o groaza, evident! :)) Am scos din biblioteca tot ce-am gasit pe tema asta.

    "Tabloul de toamna" o sa-l facem si noi spre sfarsitul saptamanii cred, dupa ce mergem la vanatoare de castani.

    Numai bine!
    Andru

    RăspundețiȘtergere
  12. Wow, pai chiar ca ati lucrat enorm pe tema aceasta! Uite ca avem gusturi comune, un lapbook este si pe lista mea, iar de Klimt nici nu mai vorbesc, il ador, in special Copacul sau mi se pare fantastic, plin de simboluri, dar si de elemente ce pot fi explicate celui mic.
    Sa ne tii la curent cu tabloul vostru de toamna! Sa aveti mult spor!

    RăspundețiȘtergere

Traduceți