miercuri, 25 iulie 2012

Van Gogh's Sunflowers and Vivaldi's Spring


Nu de mult am invatat cate ceva despre Gauguin (aici), prilej cu care l-am pomenit si pe prietenul sau, Van Gogh. Pe atunci ne minunam impreuna de felul in care acesta din urma a decis sa-si intampine prietenul, cu care planuia sa locuiasca in aceeasi casa pentru o vreme. Faptul ca au ajuns sa se certe, evident din motive de abordare diferita a artei, nici nu conteaza, nici nu ne intereseaza pe noi, ci doar faptul ca Van Gogh era pasionat de galben, implicit de floarea soarelui, si isi dorea atat de mult sa imparta aceasta cea mai mare pasiune a sa cu un bun prieten! 


De curand am avut bucuria imensa de a primi cateva indicatii si trucuri, de la un specialist in educatia Waldorf, cu privire la felul in care parcurg ei lectiile de desen/pictura. Am aflat, de exemplu, faptul ca se lucreaza, chiar si timp de o saptamana, doar cu o singura culoare si nu doar la nivel de vizual, ci si la nivel de emotional. Se incepe cu galben, iar copiii sunt invitati sa povesteasca ceea ce le inspira aceasta culoare. Important e se evidentieze atat aspectele/calitatile pozitive, cat si cele negative ale fiecarei culori in parte. Se continua cu fiecare culoare de baza (cate una pe saptamana), iar cand se incepe lucrul cu cele secundare, lectia devine de-a dreptul fascinanta! De exemplu, daca amestecam galbenul cu rosul, vom amesteca si emotiile ce caracterizeaza aceste doua culori. Combinariile sunt infinite!
Tot prin aceasta doamna deosebit de generoasa am aflat exact pe ce tip de hartie se lucreaza cu acuarela (eu foloseam coala clasica de carton si intotdeauna se incretea de la apa, ceea ce ma deranja teribil de mult). Am invatat ca hartia cu grosime intre 110 gr si 300 gr este perfecta pentru asa ceva, cu conditia sa nu uitam un pas important inainte de a ne apuca de colorat: intr-un vas, gen lighean, cuva de la chiuveta etc punem apa si trecem cu foaia peste pelicula de apa (in cazul hartiei groase de 110 gr) sau lasam coala sa stea pe apa cat timp noi numaram pana la 12 (in cazul celei de grosime 300 gr). Dupa aceea, se ia coala si se lasa putin la zvantat (cat sa nu mai picure din ea), se aseaza pe o suprafata ce nu este sensibila la exces de apa (gen placa din lemn) si se incepe lucrul pe ea, inainte ca foaia sa se usuce! Asta va impiedica incretirea aceea suparatoare. Am descoperit si ca exista creioane colorate pe care dupa aplicare, le udam putin cu pensula si obtinem efect de acuarela, se numesc creioane acuarela si se gasesc in librarii (aici le puteti vedea exact pe cele pe care le avem noi, dar imi doresc sa le cumpar si pe acestea, de la  Castell Faber).
Acestea sunt produsele noastre: bloc de desen cu 18 coli de carton cu grosime 110 gr, pe care l-am cumparat la pretul de 4 ron (dar v-o recomand pe cea de 300, mai ales cand lucrati cu cei foarte mici, care tind sa puna apa in exces) si setul nostru de 12 creioane acuarela, plus o pensula:



Mi-am dorit mult ca parcurg cu M. culorile in stilul Waldorf (sau cel putin partial), cu atat mai mult cu cat deja cunoaste culorile de baza si pe cele secundare si chiar am remarcat faptul ca are tendinta de a dori sa lucreze cu o singura culoare la cate un desen. Faptul ca se incepe cu galben se potriveste perfect cu tema noastra de azi, deci le-am combinat, sper eu cu folos...
Impreuna cu M. am stabilit ca galbenul ne inspira: bucurie, fericire, caldura (a soarelui, a primaverii), dar si boala, suferinta, (de lasitate inca M. nu stie, deci nici nu am pomenit-o azi).
M. si-a amintit extrem de repede de prietenia dintre Van Gogh si Gauguin, de casuta galbena ce il astepta primitoare pe acesta din urma, deci mi-a fost usor sa trec inspre tabloul cu vaza de floarea soarelui.
Am folosit hartie de 11o gr grosime si creioane colorate cu efect de acuarela. Fisa cu floarea soarelui am printat-o de aici.
Eu in aceasta tavita am pus putina apa si am trecut coala de carton (cu ambele fete) peste apa.


Va spuneam zilele trecute faptul ca imi doresc sa diversific cat se poate de mult activitatile fetitei mele, sa ii aduc multa noutate frumoasa si sanatoasa. Unul dintre planurile mele este acela de a ne acomoda mai mult cu sunetele...cu muzica clasica, sa nu o lasam doar la nivel de simpla auditie, cum faceam pana acum.
Imi amintesc cu atata drag de profesorul meu de muzica, de pe cand aveam 12-13 ani, care facea adevarate lectii de muzica cu noi. El ne-a invatat ce postura sa pastram in momentul unei auditii, la ce volum sa ascultam, pentru a nu ne face mai mult rau decat bine, dar ne-a invatat in primul rand "sa vedem" ceea ce auzim!
In cinstea acelor ore, care ma fac si acum sa plang de fericire, am decis sa incep la fel cum si-a inceput el "instruirea" noastra, cu Anotimpurile lui Vivaldi! Stiam ca M-ei ii place extrem de mult culoarea galbena, deci am fost sigura ca o va alege, fie pentru Primavara, fie pentru Vara. Asa a si fost! 
In timp ce ascultam impreuna Primavara, incercam sa "vedem" cum natura se trezeste la viata, cum apar fluturasii, incoltesc floricelele, razele soarelui incep sa se intrevada, ne-am amintit si de faptul ca tot primavara sarbatorim si Pastele, deci am decis sa atribuim primaverii culoarea galbena ce urma sa umple desenele noastre in stil Van Gogh. 
Am asociat, practic, vizualul cu auditivul si invers...pe tot parcursul activitatii noastre, am lasat sa curga incet acest fragment din Anotimpurile si sunt convinsa ca, in timp, doar auzind primele note muzicale, M. "va vedea" galbenul despre care a povestit o zi intreaga cu mami, pe cand era foarte mica.
M. a fost extrem de impresionata de animatia cu nisip, pe care eu o iubesc din tot sufletul! Este un inceput bun in a invata copilul sa vizualizeze ceea ce aude, nu-i asa?


Totusi, ne-am facut si singure "un tablou mental", in care de data aceasta natura se trezea la viata, florile incolteau, fluturasii si albinutele incepeau sa zburde fericite, iar seara toata lumea mergea la culcare. Am incercat sa punctez cu M. pasajele in care compozitorul exprima veselie si fericire multa, cele in care se simtea tristete sau oboseala si am facut un joc "de miscare" pe acest fundal sonor. I-am sugerat M-ei sa se miste prin casa, sa topaie, sa danseze pe ritmul, in concordanta cu ceea ce i se pare ei ca transmite compozitorul. Cel mai bine a reactionat la pasajele in care natura mergea la culcare, pe loc mi-a spus: "Vaiii, cat de somn mi se face si mie!"
La fel intentionez sa fac si cu celelalte trei anotimpuri, deoarece vad ca prind extrem de bine asemenea activitati la copii (nu voi fi ipocrita, si noua, "celor mari" ne-a placut atat de mult sa ne jucam in acest fel!!!).
Dupa ce hartia aproape s-a uscat, am inceput sa coloram cu creioanele de care va povesteam mai sus.


Apoi, cu o pensula putin umezita, am reusit sa uniformizam toata culoarea, sa cream efectul de acuarela. Sfatul meu este sa nu amestecati culorile cand alicati apa, caci se vor amesteca foarte repede intre ele. Punctati fiecare culoare pe rand si nu uitiati sa clatiti pensula intre fiecare culoare in parte.





16 comentarii:

  1. atata frumusete si emotie emana tot ceea ce ati facut voi astazi!!!

    abia astept sa ascultam si sa vedem maine videoclipul....multumim tare mult!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa e, Coca! Iti multumesc mult, tu ai simtit asta...Pot spune cu mana pe inima ca e unul dintre articolele in care mi-am pus cel mai mult sufletul, unul dintre cele care imi plac cel mai mult. Am plans ieri in nenumarate randuri la amintirea dragului meu profesor, care sunt convinsa ca nu mai este in viata (pe acum mai bine de 20 de ani era ca un bunic pentru noi...), dar ascultand impreuna cu M. si repetandu-i ceea e am invatat de la el a fost o experienta care m-a rascolit mult mai mult decat as fi crezut. Este fantastic ce poate insemna un om, un profesor in viata unui om, nu-i asa?
    Si cand te gandesti ca noi ne modelam acum copilasii si poate vor avea sentimente asemanatoare fata de mami-educatoarea lor, tu iti dai seama cum trebuie sa fie? Ma intreb deseori cum ne vor percepe copilasii nostri peste ani, responsabilitatea noastra este imensa.
    Va pupic mult si astept sa-mi spui daca ursuletilor le-a placut videoclipul, M. a fost extaziata, mai ales la partea in care copacul primeste fata umana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am vazut ieri videoclipul impreuna cu ursuletii.
      NOi am mai ascultat muzica clasica, nu era ceva nou pentru ei....i
      i-au incantat desenele facute in nisip si muzica vesela.
      dar, pe la jumatatea videoclipului....cand muzica avea note, grave, minore, triste.....aparea un baietel trist sub copac...si s-a pus D. pe un plans ( el e fff sensibil)..."de ce e asa trist? de ce e singur"...si era si muzica foarte trista...sigur s-a pus si A. pe plans...daca l-a vazut pe D.....
      abia i-am linistit....:)
      Bine ca la un moment dat, a aparut o mamica...o femeie ce l-a luat de mana...i-am spus :"uite, nu mai e singur"...si nu e asa trist....

      Deci, noi traim muzic la maxim! :))

      Ștergere
    2. Of, imi pare rau ca i-a intristat atat de mult...si M. a trait la maximum acest moment. Dar, chiar daca e trist, acesta este scopul activitatii...l-ati atins cu brio...copilasii au experimentat sentimentele/trairile prin muzica, e geniala reactia!
      Trebuie sa fii mandra ca ai asemenea copii, Coca!

      Ștergere
  3. Nu am cuvinte, mi-a placut si m-a emotionat tare mult, o lectie exceptionala Camelia, iti multumim pentru ca ai impartasit-o cu noi!!! Si eu am observat cat sunt de sensibili copiii la muzica si cum se pot bucura de mult. Noua ne place extraordinar de mult André Rieu si ma gandesc ca poate intr-o zi vom ajunge cu fetele la un concert de-al lui...vise vise vise :) dar cine stie?!
    Scuza-ma dar ce tip de creioane sunt creioane colorate cu efect de acuarela? Nu am mai auzit de ele.
    Va pupam si va dorim o zi minunanta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alina, multumesc din suflet, chiar iubesc acest articol enorm, ma bucur atat de mult ca ti-a placut si tie.
      Am adaugat chiar acum 2 variante de creionase acuarela (asa se numesc). Prima este exact cea pe care am folosit-o noi, iar a doua este cea la care visez...poate Mos Craciun o va aduce, cine stie :)
      Da, trebuie sa ajungeti la concert daca va place atat de mult!
      Va pupicam mult, o zi superba!!!

      Ștergere
  4. Wow...felicitari pentru modul in care reusesti sa faci atat de placute activitatile pentru micuta ta!

    RăspundețiȘtergere
  5. O multime de informatii extraordinat de utile adunate la un loc. o combinatie superba de muzica si culoare, de sentimente si trairi. O adevarat lectie de muzica si pictura. Cuvintele sunt sarace sa exprim ce simt citind aceste randuri. Calde imbratisari voua!
    vavaly

    RăspundețiȘtergere
  6. Cat de mult ma bucur ca va place si voua! Multumesc din suflet pentru tot, conteaza enorm pentru mine!
    Va imbratisam si pupicam si noi!!!

    RăspundețiȘtergere
  7. In alta ordine de idei, scuze ca ma abat de la subiectula acestui articol...ai cumva idee cum se poate descarca free de pe acest site (montessori helper)...pentru ca au fisiere free...ai mai descarcat de aici?
    http://montessorihelper.com/newsletter-special/

    O voi intreba si pe Raluca...

    Multumesc mult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Coca, eu de acolo nu am printat niciodata, nu stiu...
      De aici am lucrat eu http://www.montessoriprintshop.com/Free_Montessori_Downloads.html
      Va pupic mult!

      Ștergere
  8. Am incercat si eu sa aflu ce sentimente il incearca pe Dante atunci cand foloseste anumite culori si am obtinut niste raspunsuri... rosul = mancarica, portocaliul = carnaciori, galbenul = cartofi ...de fapt ii era o foame de lup si vedea numai mancare :)). dar eram atat de prinsi in febra creatiei incat uitasem si sa mancam , dupa cum se poate vedea in ultimul nostru articol :).
    Am sa repet intrebarile si cand nu ii va fi foame, poate totusi aflu ceva.
    Pupici.
    vavaly

    RăspundețiȘtergere
  9. Imi place foarte mult felul in care v-ati jucat, iar faptul ca micutul tau a asociat culorile cu mancarica este fantastic! Denota spontaneitate, originalitate si multa imaginatie! E firesc pentru cei mici sa isi schimbe des "parerile" cu privire la o culoare sau alta.
    Va imbratisez cu drag, sunteti minunati!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei uite ca eu cu mintea mea limitata de adult am fost intrigata si ma bucur ca ti am impartasit acest mic amanunt pentru a primi confirmarile tale ca e ok. ma asteptam sa zica si el clasicele chestii legate de culori :)). multeeee mai am de invatat de la copilul meu ...

      Ștergere
  10. Da, ai mare dreptate, Vali! Copilasii nostri ne invata tare, tare multe...si noi suntem zilnic "socati" de cate ceva, dar asta e fantastic...avem copii care gandesc si simt, la asta se rezuma totul, iar daca parintii lor ii incurajeaza sa creasca in felul acesta, sunt convinsa ca vor fi deosebit de increzatori in ei insisi cand vor creste, "incapatanati" in sensul bun al cuvantului, dar mai ales independenti si unici.
    Repet, am fost foarte impresionata de felul in care v-ati jucat, ideea cu valurile create de tine in carioca imi place la nebunie, cred ca o voi prelua in curand (multumesc mult pentru ea).
    Va imbratisam cu drag si mult spor la joaca!

    RăspundețiȘtergere

Traduceți