marți, 13 noiembrie 2012

Citire - seria roz (Montessori) - Nivelele 1, 2

Iata ca a sosit si ziua in care marele nostru proiect Montessori, numit Citire - seria roz, a vazut lumina zilei! Bietul de el a parcurs muuulte luni de "gestatie" (l-am inceput prin vara), si asta deoarece, veti vedea, este foarte complex, a necesitat multa gandire si luarea multor decizii in ceea ce priveste impartirea si alegerea cuvintelor de studiat. Recunosc, mi-a luat mult timp si pana cand mi-am strans intregul arsenal de obiecte fara de care lectia nu ar fi putut fi tinuta.

La sfarsitul acestui articol veti vedea si primele rezultate ale acestei "tehnici de citire", primul film in care M. citeste cuvinte monosilabice!!! Si pentru mine a fost extrem de surprinzator sa vad cat de repede poate merge acest joc direct la sufletul si creierul unui copil de nici 4 anisori... Si ca sa va conving, daca mai este necesar, de eficienta lui, trebuie sa precizez ca lectia nu a fost repetata, am parcurs-o asa cum veti vedea in imagini, dupa care M. a cerut sa o filmez citind, pentru ca isi dorea mult sa vada si tati ceea ce stie sa faca.


Punctul meu de reper in tot acest demers l-au constituit materialele de pe blogul The Helpful Garden (de unde am invatat ce trebuie sa cuprinda un astfel de material) si un articol pe aceasta tema, numit Our Beginner Reading and Writing Montessori Materials (de unde am invatat cum trebuie folosite aceste materiale), luat de pe blogul The Wonder Years.

In perioada ce va urma vom lucra pe aceasta serie roz (adica primul nivel de dificultate), dupa care vor urma seria albastru deschis, albastru inchis si verde (gradul maxim de dificultate).

ATENTIE: Fiecare nivel este, la randul sau, structurat pe mai multe nivele/serii de activitati!

Felul in care am structurat eu cuvintele pe cele patru nivele imi apartine (cu bune si cu rele) in totalitate, deoarece nu am mai gasit, pentru limba romana, absolut nicio abordare de acest gen, in stil Montessori. 
Asta inseamna ca proiectul s-ar putea sa mai sufere modificari, pe masuta ce ii vom descoperi (impreuna cu voi, sper) plusuri si minusuri. Evident, sunt deschisa propunerilor voastre si va multumesc de pe acum pentru asta!

Seria roz

1. In aceasta prima serie vor intra dupa cum urmeaza:

~ cuvinte monosilabice (doua/trei litere) alcatuite din consoana + vocala + consoana (ex. bal), vocala + consoana (ex. un), vocala + consoana + vocala (ex. unu), vocala + consoana + consoana (ex. opt)

Evitam vocalele duble, alaturate (care sunt greu de "auzit" de catre cei mici la acest nivel), in general semivocalele.

In cele ce urmeaza va voi prezenta felul in care am parcurs noi primele doua nivele din aceasta serie.

Nivelul 1

Este nivelul de constientizare a vocalei din interiorul cuvantului. Chiar am observat faptul ca M. are tendinta sa sara peste vocale atunci cand enumera literele dintr-un cuvant, deci ne-a venit manusa lectia de azi. 
Faptul ca le si vede in culori diferite (am pastrat tot roz pentru consoane si albastru pentru vocale deoarece este codul pe care l-am folosit la literele tactile, mai apoi la Copacul vocalelor si nu in ultimul rand, la Alfabetul mobil).

Veti vedea in PDF-ul acesta faptul ca veti avea nevoie de:

~ 7 punguțe tip zip lock (de preferat transparente) sau cutiuțe, câte una pentru fiecare vocală: a, e, i, o, u, ă, â (î iese din discuție în cazul cuvintelor formate din 2, respectiv 3 litere).
Fiecare punguță sau cutiuță va conține câte 5 obiecte reprezentând cuvinte din 2 sau 3 litere, ce conțin vocala corespunzătoare punguței respective.
Pungutele mele sunt de 16x10 cm. 

~ 1 pungă (a mea e de 31x24 cm) sau o cutie mai mare în care se vor păstra cele 7 punguțe, respectiv cutiuțe cu vocale.

~ Alfabet mobil mic (aici puteti vedea cum l-am realizat noi).

Asa i le-am prezentat M-ei: ne-am uitat mai intai pe eticheta de pe punga mai mare, aici erau scrise cele 7 vocale, dupa care am trecut la a inspecta toate cele 7 pungute din interior.

Am scos din fiecare punguta obiectele si am observat cu atentie faptul ca ele aveau un punct comun: vocala din mijloc.

"Etichetele" ce vin lipite pe fiecare punguta in parte le gasiti in PDF-ul de la Nivelul 2: le printati direct pe autocolant alb, dupa care le lipiti pe pungute.

   

Pentru litera "a" am avut asa: cal, cap (de la o papusica), zar, arc si mac.

ATENTIE: Voi veti alege ce obiecte veti dori, lectia nu este conditionata de cele pe care le-am ales noi (le dau doar orientativ).

   

Pentru "e" am avut: bec (cel de rezerva de la o instalatie de brad), elf si bej (un petec de fetru de aceasta culoare). Din pacate, ne lipsesc doua obiecte, dar nu e un capat de tara, M. a inteles si in felul acesta lectia.


Pentru "i" am avut: pix, ir, zid, fir.


Pentru "o": om, pom, nor, nod, con.


Pentru "u": cub, sul, puc, urs, tub.


Pentru â: câș, rât.


Pentru ă: păr (am sacrificat o suvita de la poneiul M-ei), măr, văl.

Nivelul 2

In imaginea de jos puteti vedea toate cartonasele pentru acest nivel. Cel mic trebuie sa asocieze cuvantul scris pe cartonas, cu o figurina. Deoarece in limba romana, cuvintele monosilabice care sa poata fi asociate cu o figurina sunt mult mai putine decat cele din limba engleza, nu am reusit sa strang un numar impresionant de cuvinte, ci doar pe cele pe care le veti vedea in imaginile de mai jos:


M. a fost extrem de receptiva si incantata de joc! A vrut din nou sa repete totul dupa ce l-am terminat, ceea ce spune totul!

   

   

La fiecare cuvant in parte a silabisit, iar acest exercitiu da roade extraordinare deja. Am observat ca reuseste, chiar daca nu are obiectul in fata, sau literele, sa spuna cuvintele pe litere.

   



Si iata rezultatul muncii noastre...este un film lung (Nivelul 2), pe care nu am dorit sa-l trunchiez deoarece surprinde toate caracteristicile M-ei, in special meticulozitatea ce insoteste jocul ei cu cartonase:


Materialul in format PDF (Citire roz, nivelul 1 il puteti descarca de aici, iar nivelul 2, de aici. In zilele ce vor urma vom continua cu Citire roz, nivelele 3, 4, 5 si 6.

Mult spor la joaca sa aveti si voi!

(3 ani si 11 luni)


31 de comentarii:

  1. Nu am cuvinte. Eu ma straduiesc de ceva timp cu cititul, fara success pana acum. Aceasta metoda mi se pare extraordinara. Ma gandesc cum as putea face loc de toate obiectele acelea. Tare as vrea sa incercam si noi. Din exercitiile noastre de citit pana acum a invatat cu ce incepe un cuvant, sa desparta in silabe si sa numere silabele ... dar nici gand de citit :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur mult de tot ca vin cu o alternativa! E drept, adunatul figurinelor nu e lucru usor, dar nici imposibil. Eu am decis sa o scutesc pe M. de chinuri, care si pe mine m-ar fi dus la disperare, de altfel, si sa pierd eu mult timp facand materialul si cautand figurinele.
    Eu am foarte, foarte mare incredere in teoriile Mariei Montessori si recunosc, pana sa ajungem la materialele ei nici mie nu mi-a fost usor...M. a reactionat din prima secunda doar la acest sistem de educatie si din acea clipa totul a "curs" lin, simplu si natural. Sper ca materialul realizat de noi in limba romana sa fie de ajutor multor, multor copilasi!
    Astept sa ne tii la curent in cazul in care recurgeti si voi la aceasta metoda. Sa aveti mult spor, va tinem pumnii!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu cautam metoda asta in romana si chiar nimeni nu a postat nimic. Esti prima care o face si iti multumim! Am admirat mereu dulapiorul pe care il aveau altii pt limba engleza si m-am intrebat ce implica metoda Montessori pentru citit si cum sa fac si eu pt romana. Ce bine ca te-ai ocupat tu. Este munca, intr-adevar! Muult spor in continuare, va urmarim ca vrem si noi sa o folosim!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim frumos, Andrea! Sa stii ca ma bucur din tot sufletul cand aud ca si alti parinti doresc sa adopte aceasta metoda. Dureaza doar cautatul figurinelor, restul vine atat de usor, sub forma de joaca frumoasa si calma.
      Va imbratisam cu drag, sa aveti mult spor!

      Ștergere
  4. Camelia, e absolut impresionant!! Felicitari, tu si M. faceti o echipa extraordinara! Iar noi suntem niste norocosi sa te citim, sa stii!

    Multumim pentru materiale! Le pun bine pentru Petru, cine stie, poate el va fi mai Montessori decat Una. :)) (Asa drag imi e cum isi aduce jucariile pe covorasul de joaca/lucru, le duce apoi la locul lor. E un inceput bun, nu? Dupa aceea rastoarna totul, desigur!)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Andru, iti multumesc sin suflet, sa stii ca si noi va citim cu mare, mare interes si invatam intotdeuna de la voi!

      Sa le folositi sanatosi, eu sunt sigura ca va merge mai usor decat cu metoda clasica, mai ales la copilasi precum Petru! Nu conteaza daca le rastoarna, e si acesta un excelent exercitiu de motricicate fina!
      Va imbratisam cu mult drag!

      Ștergere
  5. Extraordinar material, si totul pare atat de simplu si de natural pentru copil! Iti multumim pentru tot, e o lectie superba si sunt convinsa ca atunci cand va veni momentul si la noi o vom incerca. M. e adorabila, am urmarit-o cu mult interes impreuna cu fetele mele!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur mult ca iti place, Alina! De-abia astept sa imi dai un feedback, sigur va prinde excelent si la voi, mai ales ca sunteti pasionate de figurine si voi.
      Va pupicam mult!

      Ștergere
  6. Felicitari! E minunata metoda si pare usor de inteles de cei mici:). O s-o folosim si noi cand ajungem la nivelul asta. Deocamdata A. invata literele, mai avem cateva. Dar vroiam sa te intreb cum ati facut voi legatura intre litera, ca imagine, si sunet. Problema la noi este ca desi stie de exemplu care e B, il citeste, il recunoaste oriunde, cand o intreb ce cuvant incepe cu B sau cand ii arat o barca si o intreb cu ce litera incepe cuvantul, nu stie...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim, Roxana!
      Dupa parerea mea, momentul constientizarii primei litere dintr-un cuvant este, de departe, pasul cel mai greu in tot acest proces. Acum vreo 2 luni si eu ma simteam neputincioasa, M. nu dadea niciun semn cum ca ar recunoaste prima litera, oricat m-as fi straduit sa ii explic. Totul s-a petrecut dintr-o data, exact cum am patit si ieri cu cititul: brusc si-a dat seama de mecanism, iar de atunci lucrurile au inceput sa se tot lege in capsorul ei. Deci, sfatul meu...ai rabdare, nu ceda, mergi mai departe asa cum faci acum si vei vedea cum dupa ce va recunoaste primul si, ATENTIE, ultima litera, totul va fi aproape gata! Eu am insistat si pe ultima litera dupa ce am vazut ca o recunoaste pe prima.
      Va imbratisam cu drag si va tinem pumnii, sa aveti mult spor!

      Ștergere
  7. E o scumpa M. Am stat cu mare drag sa o urmaresc :).
    Si la noi prind tare bine figurinele, de fapt stii ca ma folosesc mult de ele in jocurile noastre.

    RăspundețiȘtergere
  8. Coca, iti multumesc mult!
    Da, figurinele fac "magia", asa e!

    RăspundețiȘtergere
  9. Apropos de recunoscut litera cu care incepe cuvantul, Sofi reuseste mereu sa-mi spuna ce litera este prima. Cred ca pe noi ne-a ajutat faptul ca, inca de pe la 1 an, cantecul ei preferat a fost si este inca "the apple song" al dnei Barbara Milte (cred ca asa se scrie).
    Noi ne confruntam cu altceva: desi a facut literele dureaza si o luna pana doreste ea sa le identifice singura in cuvinte si sa mi le arate. Daca o rog la 2 zile dupa ce le-am invatat, refuza categoric si o las in pace. Am impresia ca tine de o siguranta de sine, ca are nevoie sa fie sigura de ce stapaneste si ce nu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O, felicitari, ati facut cel mai mare pas deja!
      Ai mare dreptate, cel mic trebuie lasat doar dupa ritmul sau (stie el mai bine ce stie si are intotdeauna motive intemeiate pentru deciziile pe care le ia)! In cazuri de acest gen, pana cand inmagazineaza si proceseaza toate informatiile noi, trebuie umplut timpul cu un material cu un nivel mai scazut: in felul acesta nici nu trece timpul fara sa lucrati nimic si nici nu ii creezi o senzatie de frustrare, care pe mai tarziu s-ar putea sa o inhibe sau, pur si simplu, i-ar putea crea reactie de refuz (din incapatanare), doar pentru a te enerva pe tine. Trebuia sa simta intotdeauna ca esti mandra cum nu se mai poate de performantele ei, ca nu o presezi absolut deloc.
      Si M. are des asemenea reactii, dar toate se "sting" de la sine, pentru ca trecem peste ele fara sa le acordam nicio importanta...in felul acesta si ea invata ca procesul de invatare asa este...greu, cu suisuri si coborasuri si ca e firesc sa te mai si opintesti.

      Ștergere
  10. Aaa...si multumim pentru filmulete! Sofi e tare incantata sa o vada pe M. lucrand asa frumos.
    Iar materialele pot sa spun ca sunt priceless.

    RăspundețiȘtergere
  11. Cu mare, mare drag! Asa e, filmuletele pot motiva extraordinar de bine copilasii, si in cazul nostru acest lucru este un "motor" important de pornire.
    Multumesc mult, sa le folositi sanatosi!!!

    RăspundețiȘtergere
  12. Sa vad daca am inteles, in seria roz folosim acele cuvinte care se incadreaza in regula legata de consoane si vocale, si in acelasit timp sa denumeasca obiecte pe care i le putem arata copilului. Trebuie sa existe la inceput o conexiune intre cuvant si obiectul pe care il reprezinta, sa fie ceva tangibil, neaparat.

    Asa e?
    Vad ca unii la seria roz au gasit zeci de cuvinte in engleza.

    RăspundețiȘtergere
  13. De asta iti povesteam, Andrea, ca procesul de alegere a cuvintelor este greu in limba romana...avem mult mai putine cuvinte monosilabice, in lb ro, care sa aiba si reprezentare.

    Citeste cu atentie partea de introducere de la fiecare nivel din seria roz (doar la nivelele 1 si 2 este nevoie de figurine/obiecte).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citesc si tot citesc ;)) Am inceput sa pricep cum e cu nivelele si seria roz, dar a trebuit sa mai citesc pe cateva bloguri hihi

      Ștergere
    2. Ma bucur ca incepe sa-ti fie clar, Andrea!

      Ștergere
  14. Citesc posturile tale si, ca o persoana comoda si cu propensiuni pentru linia dreapta, calea cea mai scurta si varianta cea mai usoara de a ajunge la scopul propus, ma minunez de perseverenta si rabdarea cu care iti alcatuiesti metodele didactice (ca asta sunt, de fapt) si materialul didactic. Raman muta de admiratie, insa ma gandesc uneori daca nu cumva exista si cai mai simple si mai la indemana pentru noi, mamele mai putin organizate. Postul care m-a uimit cel mai mult pana acum a fost cel cu globul pamantesc Montessori, varianta 1, in doua culori. Am cumparat de curand un glob, pe care nu l-am prezentat inca fetitei mele. Ma gandesc sa il acopar pur si simplu cu doua culori diferite. Cel mult, sa acopar continentele cu hartie creponata facuta ghemotoc si lipita, dupa tehnica pe care o invata copiii la gradinita. Asta pentru a iesi in relief, pentru a se observa o diferenta de nivel. Desigur, hartia creponata sa fie de culoarea pamantului. Sigur, e de asteptat ca rezultatul final sa nu tina seama in mod fidel de limitele continentelor. Iata cum functioneaza, deci, mintea si creativitatea foarte limitata a unei mame mai lenese:))...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea, exista miliarde de alternative, de adaptari ale metodei montessoriene, iar asta e absolut minunat - pe copil il intereseaza mai mult invelisul exterior, cu totii sunt fascinati de aceste materiale, de aceste jocuri, deci te incurajez sa iti duci planul la capat si poate chiar sa ne trimiti o fotografie cu rezultatul :).

      Ștergere
  15. In aceeasi ordine de idei, am gasit aici, in greaca, cartea Mariei Montessori, "Descoperirea copilului". Din cate am avut eu timp sa caut, nu e tradusa in romana. Autoarea povesteste despre un joc experimentat in urma cu 100 (!) de ani intr-o Casa dei bambini: copiilor li se dau cartonase pe care sunt scrise numele unor obiecte familiare, care ii inconjoara, prezente in sala de clasa. Fiecare este rugat sa puna cartonasul alaturi de obiectul respectiv. Seamana cu jocul vostru. Desigur, ma gandesc ca este un stadiu ulterior fazei descrise aici, pentru ca acei copii stiau deja sa citeasca mici cuvinte. Din pacate, nu am gasit relatarile Mariei Montessori despre faza anterioara. E demn de remarcat si observatia pe care o face ea. Uimiti de progresul copiilor intr-ale cititului la varste atat de fragede (3-4 ani), parinti sau vizitatori ai Casei daruiesc scolii carti cu povesti si imagini frumoase. Dar copiii nu sunt interesati sa le citeasca. Atunci M. Montessori ii pune, pe rand, sa citeasca ce scrie in ele. Copiii reproduc automat, dar nu sunt constienti de ceea ce citesc. Ba chiar la un moment dat il intreaba pe un baietel daca a inteles ceva din ceea ce a citit. Copilul raspunde foarte firesc: "Nu". Recunoasterea literelor, apoi a cuvintelor si conectarea simbolului scris cu notiunea si obiectul desemnat de aceasta reprezenta un joc pasionant pentru copii. Insa functia si importanta cititului nu le erau clare inca.
    Asa ca Maria Montessori s-a gandit la un alt joc (care mie imi aminteste de cursul de pragmatica din Facultate)). A impartit copiilor cartonase cu scurte indemnuri. Fiecare copil le-a citit si apoi, in tacere, a inceput sa le execute: unul trebuia sa mute ghiveciul de la fereastra, altul sa deschida de mai multe ori usa unui dulap etc. Jocul le-a placut foarte mult pentru ca au inceput sa prinda ideea importantei scrisului si a cititului. Desigur, dincolo de functia aceasta pragmatica a limbajului, cititul implica multe alte lucruri. Lectura e un proces mai complex decat atat.
    In concluzie, multumesc si eu pentru generozitatea cu care impartasesti cu noi munca personala. Mi-ar placea sa vad toate indicatiile acestea detaliate intr-un... manual de homeschooling romanesc sui generis. Of, si cand ma gandesc la toate consideratiile si replicile pe care le-am auzit pe tema mamei casnice care se complace sa nu faca altceva "decat" sa-si creasca odrasla!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu iti multumesc mult pentru generozitatea cu care mi-ai bucurat azi sufletul!
      Cine stie, poate intr-o zi va aparea si acel manual :).

      Ei, da...consideratiile astea mi-au mancat si mie cativa ani din viata si m-au facut si pe mine sa decid foarte, foarte greu sa imi dau demisia (in aceasta toamna) din invatamant...

      Ștergere
    2. O intrebare pe care ma gandesc sa ti-o adresez de cateva zile este urmatoarea (iertata sa-mi fie eventuala indiscretie): inteleg ca ai lucrat in invatamant (si la nivel de universitate), insa preocuparea pentru metoda Montessori de unde a aparut? Sau, mai bine zis, unde ai gasit sursele de informatie? Ai urmat ceva cursuri in acest sens? Exista asa ceva si in alte orase din Romania, in afara de Bucuresti? Din cate am vazut eu, exista si cursuri online, insa ma intreb in ce masura sunt recunoscute diplomele respective?
      Bine, din cate banuiesc, nu cred ca te-a preocupat subiectul diplomelor si al instruirii institutionalizate in ceea ce priveste metoda M. Grija pentru hrana spiritului pe care o oferim copiilor nostri e o motivatie mai mult decat suficienta. E nevoie insa si de perseverenta si de ceva munca pentru a pune in opera toata teoria cu care ne ocupam mintea. Mult spor in continuare!

      Ștergere
  16. O intrebare: se poate face homeschooling in Romania, cel putin la nivel de gradinita? Nu sunt obligatorii cativa ani? Aici, in Grecia, fetita mea merge 4 ore la o gradinita particulara (nu ar fi primit-o la stat, nu indeplinim conditiile). E foarte bine, ii place foarte mult. Perspectiva eventualei intoarceri in Ro ma sperie din punctul de vedere al educatiei institutionalizate, desi nici aici nu e situatia prea roz, ba se degradeaza pe zi ce trece. Apoi ma gandesc ca exagerez, ca ma napadesc frici nejustificate.
    Mi-ar placea, cel putin in teorie, ca un gand asa, sa ne ducem in Ro si sa imi chem fostele colege de liceu pedagogic si sa infiintam o gradinita... din respect fata de copii. Nu stiu cum sa-i zic. Ceva care sa nu fie extravagant, sa nu propuna luna de pe cer si sa nu ceara cheltuieli astronomice pentru parinti. De aceea mi-ar placea sa fac niste cursuri Montessori. Mi-ar placea o gradinita in care sa putem aplica niste metode didactice combinate, adaptate la lumea de azi. Ma uit pe site-ul unei asociatii montessoriene din Ro si vad cat costa participarea la niste cursuri de formare...
    Multe salutari si ganduri bune.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cel putin in acest moment, poti inscrie copilul la scoala fara ca el sa fi facut macar 1 zi de gradinita. Insa, trece printr-o evaluare prohologica, in urma careia comisia decide daca este pregatit sa intre in colectivitate etc etc.
      Se poate face si homeschooling (gradinita, scoala), dar inscriind copilul la o scoala umbrela de dincolo.

      Te incurajez din tot sufletul sa faci aceste cursuri! Sunt absolut convinsa ca sunt extrem de frumoase si foarte serioase. Si, poate ca ne anunti ca ai deschis o gradinita! Doamne ajuta!

      Va imbratisam cu mult drag si iti multumesc inca o data mult pentru asa ganduri bune!

      Ștergere
  17. Buna Camelia,
    Nu ti-am scris de ceva vreme, dar te urmaresc mereu.
    Suntem avansati cu cititul, ne jucam si descoperim lumea in fiecare zi.
    Imi place cum lucrezi cu fetita ta. Dar vreau sa te intreb..... cum o ajuti sa-si depaseasca timiditatea? Inteleg ca este o fetita mai timida. Si baietelul meu este timid.Nu este genul de copil expansiv care iese in fata, nu intra in contact foarte usor cu ceilalti.
    Eu nu o iau ca pe un "handicap".
    Dar, in lumea asta bezmetica, delicatetea, timiditatea, bunul simt nu sunt insusiri apreciate.
    Mai ales in colectivitate.
    Nu ma refer la perceperea celor din jurul lui, nu ma intereseaza, eu stiu ce potential are , dar nu vreau sa se simta"strivit" de rautatile celorlalti.

    Cu mare drag,
    Magda, mama lui Codrin (5 ani si 10 luni)

    RăspundețiȘtergere
  18. Bine ai revenit, draga Magda!
    Este un punct sensibil si pentru noi acesta, insa nu ma pot astepta sa am un copil care sa nu semene cu mine sau cu tati...
    Din pacate, nu ii putem feri de toate pe lumea asta, trebuie sa-i lasam si pe ei singuri sa isi formeze o "tehnica de aparare".
    Conteaza enorm sa le citim despre copii care sunt ca si ei, sa ii incurajam sa ne spuna tot timpul ce probleme intampina atunci cand nu suntem cu ei si sa incercam sa le dam cele mai bune sfaturi, ca sa stie cum sa reactioneze cu o proxima ocazie.
    Eu o iubesc asa cum e, ba chiar o ador pentru bunul ei simt si pentru intelepciunea de care da dovada atunci cand este incoltita de cate un copil mai nabadaios.

    Va pupic si va doresc mult, mult bine!!!

    RăspundețiȘtergere
  19. eu am inceput sa folosesc la gradinita aceasta metoda insa eu am facut jetoane cu imagini si obiecte iar copii trebuie sa puna obiectul peste jetonul corespunzator,eu am facut pt fiecare litera ,nu am facut cu vocale ci doar cu sunetul initial si intradevar dureaza pana stangi toate obiectele

    RăspundețiȘtergere
  20. Eu tot nu am inteles cum a invatat sa citeasca... a asociat vocala cu cuvantul si apoi a recuoscut cuvantul dupa obiect?? mie nu imi merge nici filmuletul...poate m-ar fi ajutat. Daca ai timp, te rog, explica mai ca pentru cei grei de cap ca mine...

    RăspundețiȘtergere

Traduceți