luni, 20 mai 2013

Povesti cu cele mai indragite printese

Tare draga ne e aceasta carte. Ne-am apropiat timid de ea, caci arata precum o piatra pretioasa pe care ti-e teama sa nu o strici cu atingerea ta...

Povesti cu cele mai indragite printese (editura Gama) este o colectie de sase povesti, reduse ca si text in asa masura incat sa poata fi lecturate in cate 5 minute fiecare. Aici se perinda prin fata ochilor nostri Alba ca zapada si cei sapte pitici, Cenusareasa, Alladin si lampa fermecata, Printesa si bobul de mazare, Frumoasa din padurea adormita, precum si Frumoasa si bestia.
Dimensiunile cartii sunt mai mari decat cele obisnuite (235x330 mm), fontul textului este si el mare, dupa cum spuneam, povestile sunt scurte, propozitiile si frazele, la fel, ceea ce face din aceasta carte, atat un prieten drag celor mai mici dintre copilasii nostri, cat si celor care au nevoie de exercitiul citirii de unii singuri.
Intreaga carte este realizata din carton gros, lucios, de o calitate fantastica, ceea ce face ca ilustratiile inconfundabile ale Ancai Sandu sa fie puse in valoare la cel mai inalt nivel.
Toate ilustratiile in acuarela, in pasteluri, sunt divine, dar eu ma topesc dupa cele din Alba ca zapada si cei sapte pitici. E chiar revelatoare ideea de a asocia albul zapezii, cu rosul aprins al macilor. Niciodata nu am mai zarit maci (pe care eu ii ador) prin preajma acestui personaj atat de indragit, dar deja simt ca de acum inainte voi iubi si mai mult aceasta poveste.
Am urmarit reactia M-ei la apropierea de carte: ochii i se umezesc, intinde manuta si mangaie ilustratiile, iar cand incepe sa vorbeasca, aproape ca sopteste, de teama sa nu le tulbure.
Ilustratiile acestea sunt, ele insele, povesti de sine statatoare, pe marginea carora cel mic poate fi provocat la adevarate jocuri de imaginatie si dezvoltare a vorbirii.
Eu, atunci cand ating cartea simt ca ma trezesc intr-un loc cu multa, multa liniste si numai verde in jurul nostru, o tin pe M. strans lipita de mine si soptim...povesti. Si nu obosim niciodata, si nu ne plictisim niciodata, si ne e atat de bine...
Ei, in cazul Cenusaresei, am dus experienta lecturii cu un pas mai departe - M. si Dada au mers, pentru prima oara in vietile lor, la teatru! 
Cu o seara inainte ne-am facut temele temeinic - am citit povestea, atat din cartea de fata, cat si versiunea ei mai lunga, din Povesti de noapte buna (pe care le-am prezentat aici).
Nu a fost teatru de papusi, ci unul in toata regula, cu actori in carne si oase, cu o sala plina de copii ce reactionau zgomotos, ei insisi ca niste actori, iar intreaga experienta a fost extrem, extrem de incarcata emotional - M. a ras, plans, s-a indignat, a batut din palme de fericire, intr-un cuvant, a trait intreaga poveste la maximum, cu sufletul la gura, exact asa cum trebuie savurat teatrul.
Daca doriti sa auziti cum suna una dintre povestile din carte, va invit sa urmariti filmuletul de mai jos:


Multumim din suflet editurii pentru acest dar deosebit, pe care noi il vom asocia tot timpul, in amintirile noastre, cu prima experienta "teatrala" a M-ei!


(4 ani si 5 luni)



8 comentarii:

  1. Din toata experienta asta ,ati iesit castigatoare amandoua:M prin experienta ei inedita iar tu prin bucuria traita de ea.Sunt convinsa ca ochii si sufletul si toate trairile tale se inmagazinau cu o viteza uimitoare,pentru a nu uita cumva,pe mai tarziu nici un fior!
    L-am trait si eu de doua ori(ca sa nu spun ca am debutat de.......doua ori!)O data cu R si o data cu Luca!
    Sunt cutiute in sufletul meu ,frumos ambalate ,ce pastreaza aceste trairi!
    Va imbratisez cu mult drag!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cata dreptate ai, Ioana! Sunt momente pe care nu vreau sa le uit si cred ca si M. la fel va face. Tare frumos a fost :)
    Va pupicam si noi mult, mult!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si noi am vazut piesa aceasta de teatru de 2 ori, odata la premiera si Larisa ar mai vrea sa mai mergem, i-a placut enorm, adevarul este ca este foarte bine pusa in scena.In plus am fost si i-am prezentat-o pe Cenusereasa si am facut poze, a fost foarte entuziasmata.Va recomand cu drag si Degetica, unde veti fi impresionate de costume, decor, muzica, intr-un cuvant de tot.Degetica este la teatru de papusi dar tot cu actori costumati. Mult succes in noua pasiune.

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga mea, cu regretul ca nu i-am prezentat-o pe Cenusareasa am ramas amandoua - imediat dupa terminarea piesei, M. mi-a spus ca tare si-ar dori sa urce si ea pe scena, sa o atinga, dar mie nu mi s-a parut a fi un gest potrivit, iar acum tare rau imi pare ca nu ne-am apropiat ceva mai mult... Dar, exista o data urmatoare, poate ne revansam :)
    Teatrul de papusi este urmatorul pe lista noastra, din cate stiu, acum se joaca Gulliver in tara piticilor, trebuie sa ajungem si la piesa aceasta.
    Va pupicam mult si iti multumesc pentru recomandare, chiar ma intrebam cum este Degetica!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cenusereasa este o prietena din copilarie pe care Larisa nu o stia,de aceea am fost in culise.La Guliver nu am fost, asa ca nu pot sa va spun cum este dar Degetica sigur va va placea si este tot cu actori costumati nu cu papusi, pe mine m-a impresionat costumatia si decorul foarte mult, de asemenea va recomand Domnul de ciocolata tot la teatrul de papusi, noi fiind mai mari mergem de cate ori avem un program care sa ne permita.
      Spor la savurat teatru in orice fel ar fi si noua ne place la nebunie.
      Diana P

      Ștergere
    2. Oh, am inteles, Diana - sunteti norocoase in cazul asta :)
      Noi am incremenit cand am auzit vocea Sandei (actrita ce joaca rolul Cenusaresei), este foarte talentata, o admiram din tot sufletul.
      Multumim din suflet pentru toate recomandarile.
      Va pupicam!

      Ștergere
  5. Minunat!Se vede incantarea din ochisorii dulci ai M-ei!
    In micul nostru orasel...teatrul pentru copii este inexistent :(( daa....poate o data pe an, timp de alti 5-6 ani la rand, dau aceeasi piesa: Capra cu trei iezi ...A., cel micut, a fost la teatru ( Capra cu trei iezi , bineinteles :))) prima oara la 1 an si 6 luni ( a stat nemiscat , a batut din palmute, a vociferat), D. , tot asa ca M. la 4 ani.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Coca, din pacate nici la noi nu se joaca multe piese, caci tot intr-un oras mic traim si noi :( Dar, profitam de tot ce ni se ofera...
      Va pupic mult, sa speram ca se vor mai schimba lucruri inspre bine in tara asta!

      Ștergere

Traduceți