miercuri, 21 august 2013

Labirint

Cu totii stim cat de util este labirintul in dezvoltarea motricitatii fine, in antrenarea manutelor ce se pregatesc de scris. Si, desi pe piata exista o multitudine de variante, l-am ales pe cel de fata (achizitionat de aici), care mi se pare genial.
Pe langa faptul ca este realizat din lemn de o calitate fantastica, cu baza foarte solida, butoni splendizi si usor de manevrat, jocul in sine seamana foarte mult cu montessorianul "pattern board", pe care vi-l prezentam aici.
Pe cutia labirintului ne sunt propuse 12 tipare, pe care cel mic trebuie sa le realizeze. Eu am scanat imaginea de pe cutie, am intensificat nuantele culorilor, am marit fiecare tipar in parte si intregul material l-am transformat intr-un PDF pe care cu drag vi-l pun si voua la dispozitie aici.
Dupa ce le-am printat, laminat, decupat si perforat in coltul de sus, stanga, am prins cartonasele laolalta fiecare cu ajutorul unui inel pe care il folosim si la breloc.
In felul acesta, tiparele sunt mai usor de urmarit de catre cel mic, mai usor de manevrat si mult mai distractive.
Asadar, suplimentar antrenarii manutelor, deprinderii cu buclele si liniutele necesare scrisului, cel mic face reale exercitii de logica, de muuulta rabdare si dexteritate.
E drept, atunci cand l-am cumparat, M. a nu parea a fi foarte rabdatoare cu el - labirintul pare extrem de simplu, dar nu este deloc asa! 
In primul rand mie mi-a trebuit tact ca sa ii dezvolt M-ei o pasiune pentru acest joc, pentru a-i demonstra ca nu trebuie sa se teama de dificultatea lui, ca, daca este atenta si rabdatoare, se descurca si singurica. Acum, labirintul a devenit unul dintre cei mai buni prieteni ai ei si observ cu mare bucurie cum functioneaza creierasul ei - cauta intotdeauna solutii pentru a aduce cate un buton din punctul cel mai apropiat si pe drumul cel mai scurt. E minunat, eu sunt mult peste incantata de acest produs - il vad complet, perfect, atat jucarie, cat si material didactic extrem de util.
In paralel cu labirintul, chiar daca stam foarte putin timp in casa in aceasta perioada, M. ar fi in stare sa uite de mancare si somnic, doar pentru a fi lasata sa deseneze si sa coloreze. 
Eu sunt foarte fericita ca isi antreneaza muschii manutelor si in acest mod, ca isi dezvolta imaginatia, simtul culorii si al esteticului. Teancul ei de desene (din doar ultimele zile) vorbeste de la sine:
O zi cu multa culoare va dorim si voua!


(4 ani si 8 luni)


7 comentarii:

  1. Extraordinar labirintul!!! Si extraordinar cum gasesti in permanenta noi jocuri pentru fata ta. Am si eu o rugaminte, am vazut ca ai mentionat ca M. s-a temut de dificultatea labirintului si ca tu, cu tact ai atras-o in joc. Ma intereseaza f mult daca poti detalia, cum ai facut sa o atragi. Si noi avem diferite jocuri care daca le vede mai grele fata mea le abandoneaza. Sunt extrem de rabdatoare cu ea (are 5 ani si 9 luni) si incerc prin joaca sa o atrag, dar parca ma lovesc de un zid cand sunt lucruri mai grele....si nu stiu cum sa rezolv situatia. Astept sa vad ce ai facut tu in situatia asta (daca vrei sa impartasesti). Merci mult, Madalina

    RăspundețiȘtergere
  2. Madalina, ma bucur mult ca iti place labirintul, intr-adevar este extraordinar!
    Iti multumesc frumos si pentru aprecieri.
    De obicei, nu dau detalii in ceea ce priveste metodele mele didactice din simplul fapt ca eu cred foarte mult in unicitatea fiecarui copil, a fiecarui parinte/educator, deci s-ar prea putea ca metoda mea sa nu functioneze decat in cazul fetitei mele :)
    Dar, atunci cand sunt intrebata cum procedez eu, cu drag raspund:"metoda" mea implica foarte multa rabdare, calm si cuprinde mai multi pasi.

    Am grija sa nu o cicalesc, sa nu impun, sa nu o presez cu absolut nimic, ci doar sa ii propun variante multiple de joc. Iar daca nu are chef de un anumit joc, de cele mai multe ori se intampla din cauza faptului ca i se pare prea greu. Il amanam de cateva ori daca este cazul, si daca il refuza in continuare, recurg la cele de mai jos:

    1. Ma implic trup si suflet in jocul propus, ba chiar ii iau locul la masuta si incep eu sa parcurg activitatea, fiind atenta sa ma declar tot timpul extrem de incantata de ceea ce fac, dar fara sa ii adresez M-ei vreun cuvant de genul: "Vezi, mami, ce frumos e jocul? Hai, nu vrei sa vii si tu?" Efectiv, ma prefac ca o ignor si astept sa vina ea la mine, nu invers. Atunci cand devine suficient de curioasa, vine la masuta si ma roaga sa o las pe ea sa-mi ia locul :)))

    2. Atunci cand stiu ca jocul are o dificultate deosebita, o asigur in permanenta ca si eu gresesc, ca e firesc sa si gresim, dar ca, alaturi de mine, se va descurca pana la capat. Stau langa ea, o felicit pentru fiecare pas marunt pe care il face. Uneori, ajunge chiar sa se enerveze din cauza faptului ca nu il poate rezolva repede sau ca greseste, iar in acel caz se intampla chiar sa ma ofer sa rezolv eu insami un fragment, sa fac partea cea mai dificila (explicandu-i pas cu pas tot ce urmeaza sa fac pentru ca data viitoare sa prinda ea curaj sa incerce).

    Nu stiu daca sfaturile mele te vor ajuta, poate ca deja folosesti si tu aceste metode :)

    Va imbratisez cu mult drag si va doresc numai joaca frumoasa!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma ajuta foarte mult!!! Si cred ca asa ar merge si cu fetita mea...nici nu mi-a dat prin cap sa o "ignor" si sa ma joc eu cu jocul pana se simte atrasa :). Asta sigur ar face-o sa se uite mai bine la joc. E o idee buna care o voi pune in aplicare cu prima ocazie la unul din jocurile abandonate.
      Merci frumos de ajutor! Va urmaresc in continuare

      Ștergere
  3. Cat de mult ma bucur ca pot sa iti dau idei noi!!!
    In cazul M-ei asta functioneaza cel mai bine, sa ne tii la curent, sunt asa de curioasa sa aflu daca tine si la voi metoda!

    Va pupic mult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Negresit iti spun cum a mers :).
      Va pup si eu!

      Ștergere
  4. Imi place foarte mult labirintul... în viitorul apropiat voi ţine cont de recomandarea ta, mi se pare util...

    Si cat de frumoase sunt desenele M-ei. Să-i spui ca îmi place foarte, foarte mult cum desenează...

    Tehnica "ignoratului" functioneaza si la noi, cu succes, mai ales daca îi las impresia că sunt tare entuziasmată de joc :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Melitta, labirintul isi merita fiecare banut, ma bucur mult ca iti place!!!

    Oooo, multumim mult, ii transmit M-ei cuvintele tale frumoase, sigur se va bucura enorm.

    Ce ma bucur ca aceasta tehnica functioneaza si in alte familii :)))

    Va pupic mult!

    RăspundețiȘtergere

Traduceți