miercuri, 9 aprilie 2014

Tutorial pentru cutiutele dintisorilor de lapte

Ma bucur tare mult sa observ ca multi dintre cei care ne cititi sunteti preocupati de evenimentele legate de sosirea Zanei Maseluta in vietile puiutilor vostri!
Imi incep articolul de azi cu vorbele ce imi incheiau articolul de ieri, cu rugamintea sa extrageti esenta din propunerile pe care le fac eu pe blog. Luati ideea, adaptati-o, personalizati, simplificati sau dimpotriva, dar faceti-le micutilor vostri clipele acestea mai usor de suportat.

Cutiutele le puteti realiza din ce doriti voi: carton, lemn, plastic. 
Singura mea observatie e sa aveti grija la cartonul lucios - eu pe o asemenea cutie am lucrat initial si, pe cand totul a fost gata, m-am trezit ca se descojeste toata vopseaua. 

Cutia de pastrat toate amintirile

Dupa parerea mea, o cutie de pantofi (cat timp nu e din carton lucios) este perfecta pentru proiectul acesta.
Atentie: Cutia nu trebuie sa fie foarte mare. Nu uitati, toate lucrusoarele legate de dintisori sunt miniaturi! A noastra este de 23 cm x 15 cm si inalta de 9 cm.
Daca reusiti sa cumparati grund acrilic, veti economisi multa vopsea, dar cel mai important, aceasta se va fixa mult mai bine de zona pe care a fost aplicata.
Eu abia dupa ce doua straturi de grund se usuca temeinic, incep lucrul cu vopseaua. 
Daca decideti sa cumparati o cutie de lemn, aceasta cel mai probabil, va dispune de elemente metalice (balamale, sistem de inchidere), ce trebuie indepartate inainte de a incepe sa lucrati propriu-zis.
Pentru exterior am ales verde, si pentru ca ne place mult, dar in special ca sa ne amintim ca prima vizita a Zanei Maseluta s-a intamplat primavara.
Pentru a imblanzi putin verdele, am dorit sa aplic un strop de auriu. Nu stiu cum se numeste tehnica, pot doar sa va spun cum am reusit sa adaug auriul in asa fel incat verdele de dedesubt sa continue sa se vada, discret, frumos, de efect.
Am cumparat doi bureti pentru pictura (unul mai gros si unul mai subtire). Am atins cu ele voseaua aurie, dupa care am inceput sa tamponez verdele. Am obtinut cercuri mai mici si mai mari, le-am tot suprapus ca in imaginea de mai jos:
Pe interior am dorit ceva si mai bland, asa ca am ales un roz atat de deschis, incat mai ca il poti confunda cu albul. Este o vopsea deosebita, din gama Martha Stewart, cu efect de satin, vopsea ce nici nu mai trebuie tratata cu lac ulterior.
Verdele oliv este marca Pentart, iar auriul este marca Polycolor (numarul 564).
Dupa ce vopseaua s-a uscat, am asamblat inapoi elementele metalice si am inceput sa ornez capacul cutiei.
Va sfatuiesc sa folositi tot ce place mai mult puiului vostru pentru aceasta etapa!

Eu am legat o fasie de tul (nu am lipit-o deoarece vreau sa pot sa schimb, sa mut, sa inlocuiesc daca imi vine vreo idee mai buna). Va spuneam si ieri, in felul acesta, pe interior am obtinut un buzunaras, in care pastram pernuta in forma de dintisor, scrisorile primite de la zana, plus toate fotografiile facute la caderea dintisorilor.
Am printat, pe carton roz deschis, un tipar cu scris de mana (acesta) si din el am decupat o inima inalta de 10 cm. Pe ea am lipit un colaj facut din fotografiile realizate in perioada in care o asteptam cu mari emotii pe Zana Maseluta, deci cand am pozat, pentru ultima oara, toti dintisorii de lapte in formula completa. Este, practic, inceputul acestei calatorii...
O alta inima, de data aceasta de doar 2,5 cm inalta am ales sa o lipesc langa zanuta pictata.
Ca sa le "antichizez" putin, am sters marginile lor de o tusiera maro.
Pe ambele inimioare am prins care o perluta adeziva roz deschis. Le-am cumparat de la librarie si imi plac tare mult, mai ales din cauza faptului ca nu mai trebuie sa folosesc niciun fel de adeziv cand lucrez cu ele.
Am lipit si un plic in miniatura - in el puteti aseza ceva maruntel de tot (eu am decupat un patratel de hartie si am desenat o maseluta pe el). Template-ul il gasiti aici.

Langa plic, am lipit o bucatica de panglica roz (adezivul l-am aplicat intr-un singur punct, nu pe toata lungimea fundei). 
Am scris un mesaj din partea zanutei, am rulat hartiuta si am legat-o cu fundita despre care v-am povestit mai sus. Ori de cate ori M. doreste sa citeasca scrisorica, dezleaga funda si poate lua sulul in manuta, dupa care il legam la loc.

Fetita de pe cutie este, in viziunea mea, Zana Maseluta.
Capul am invatat sa il pictez dupa tutoriale de pe blogul acesta (am folosit acrilice, iar bujorii din obraji i-am obtinut cu ajutorul creioanelor cerate).
Corpul l-am desenat pe o bucata de carton, pe care am lipit dantela. Ea initial a fost alba (cumparata de la raionul de perdele), dar am tinut-o cateva minute in colorant alimentar roz si am obtinut nuanta pe care o vedeti. 
Pe carton bej am imprimat din nou tiparul cu scrisul de mana si am decupat brate si aripi.
Am pus toate elementele laolalta, le-am lipit de cutie si am obtinut zanuta.

Cutiuta de pastrat dintisorii de lapte cazuti

Am folosit o cutie metalica (cea in care gasim bombonele etc), am incercat sa o vopsesc cu acrilice si, desi am aplicat doua straturi de grund, toata vopseaua se descojea extrem de inestetic.
Pana la urma, am invelit-o in intregime in argila polimerica, iar pe margini am fixat panglica roz deschis cu ajutorul benzii dublu-adezive.
Pentru asezat dintisorii, am modelat un disc alb, in care am facut 20 de adancituri cu ajutorul instrumentului cu bila in varf.
Daca nu dispuneti de asa ceva, cred ca o margeluta infipta intr-o andrea ar inlocui-o cu succes.
Capacul l-am ornat dupa sufletul meu - asa arata inima mea cand ma gandesc la puiul meu, asa vreau sa descopere, cand va fi mare, cutiuta in care mami i-a pastrat dintisorii, cu bobocei de flori si un fluturas care sa ii aminteasca de ziua in care a implinit 5 anisori (in felul acesta am marcat si anul in care a fost vizitata pentru prima oara de Zana Maseluta).
Pe zona centrul discului din argila alba am lipit un grafic, pe care notam ordinea in care cad dintisorii. Daca va place, il puteti descarca de aici.

Mentiune: Daca doriti sa lucrati tot pe cutiuta metalica, dar nu vreti sa o imbracati in argila, va sfatuiesc sa alegeti una argintie, sa aplicati doar dantela, panglica si pe capac sa lipiti un disc de carton, pe care sa asezati elemente ce il pasioneaza pe micutul vostru mai mult sau o fotografie de-a lui.
In speranta ca tutorialele mele va vor ajuta, va urez mult spor la treaba!
Ne-am bucura enorm sa vedem creatiile voastre si chiar sa le publicam in sectiunea "De la cititorii nostri", ce se deruleaza pe coloana din dreapta a blogului nostru.
O zi minunata sa aveti!


(5 ani si 4 luni)


25 de comentarii:

  1. Cu tot respectul pt imaginatia si disponibilitatea dvs, dar toata povestea aceasta cu Zana Maseluta a dat in derizoriu... Gabriela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Comentariul aruncat ca intr-o doara - cu alegerea unui neologism sa aiba, pesemne, mai mult impact - contrazice tot "respectul" mentionat si eu una nu ii inteleg rostul; pot sesiza doar malitiozitatea si gratuitatea din el. Fara intentie, ati ilustrat chiar sensul lui derizoriu. :)
      Cu sau fara intentie, sinteti ceea ce se numeste un "troll".
      Daca nici precizarea din articol ca fiecare e liber sa adauge sau sa elimine sau sa adapteze in felul sau "povestea aceasta cu Zina Maseluta" nu ajuta la receptarea corecta a mesajului, poate ati nimerit intr-o poveste care nu vi se potriveste, iar dezaprobarea pe care ati tinut sa ne-o impartasiti devine caraghioasa.

      Ștergere
  2. Cu acelasi respect..nimic din ceea ce ii aduce copilului meu bucurie si ii ia din durere nu pica in derizoriu.
    Daca va referiti la lucrusoarele confectionate de mine, e o alta poveste.
    Imi asum si accept sa ma stiu in derizoriu, atata timp cat fetita imi este linistita si fericita.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cuvintele sunt masura propriului suflet, nu putem caracteriza pe altii fara a spune, in acelasi timp,foarte multe despre noi insine!
    Camelia, sunt oameni si oameni... unii vorbesc din anonimat, jignesc si lovesc, apoi se intorc de unde au venit, in acelasi anonimat, cu aceeasi intunecime in suflet pe care au incercat sa o arunce asupra altora.
    Voi ramaneti pentru noi pline de lumina, de ROZ si de gingasie! Acestea, dimpreuna cu dragostea pe care o vedem la voi, nu vor pica niciodata in derizoriu... Va iubim si va indragim ca si cand am fi impartit impreuna copilaria ! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Julia, din clipa in care am citit comentariul Gabrielei exact la vorbele tale ma gandesc - cuvintele sunt masura propriului suflet, asa e. Cu asta, cred ca putem si pune punct discutiei si trage concluzia.
      In "naivitatea" mea sper din tot sufletul ca doamna se refera la "povestea" din articolul meu si nu la frumoasa alinare pe care zana aceasta o aduce copiilor in asemenea momente. Mi-ar fi tare mila de copilul caruia nu stiu ce i-ar spune cand s-ar trezi, brusc, cu sange in gurita, speriat si ingrozit la gandul ca isi pierde dintisorii.

      Iti multumesc tare, tare mult pentru lacrimile de fericire pe care le-ai adus azi in ochii mei. Va imbratisam cu mult drag!

      Ștergere
  4. Camelia, tu stii ca si noi va iubim si va apreciem mult !
    Atunci cand tu nu-i poti oferi copilului tau o lume frumoasa, de basm, de ce sa nu spui despre altii care pot face asta ca sunt falsi, ca le strica copilaria si cine stie cate alte ciudatenii...
    Maia este un sufletel asa de sensibil care se bucura enorm de tot ceea ce tu ii oferi , de tot ceea ce tu creezi cu atata dragoste si talent pentru ea. Fetita ta isi va aduce aminte cu multa dragoste de toate amintirile ce le-ati cladit impreuna. Cand va mangaia cutiuta aceasta impreuna cu copilul sau copilasii ei , le va povesti cu sclipire in ochi de mama ei cea minunata!! Si asta-i tot ce conteaza!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Coca, iti multumesc mult - faptul ca tu asa ne vezi insemna mult pentru mine.
      Am spus-o de nenumarate ori, detest sa fiu analizata, scotocita pe toate partile. Sunt un om discret, caruia ii place sa stea in umbra si, sa nu uitam, pana si articolul acesta l-am scris dupa ce am intrebat cititorii daca ii intereseaza.
      Blogul ar fi fost de multa vreme inchis daca nu as iubi copiii si copilaria la nebunie - daca stiu ca pot ajuta cu un sfat, o voi face asumandu-mi toate riscurile. Doar sa fiu lasata sa lucrez...este singura mea URIASA cerinta. Oare e prea mult?!
      Va imbratisez mult si iti multumesc din suflet pentru sprijin si cuvintele atat de frumoase!

      Ștergere
    2. Camelia, blogul e casuta ta, cine nu doreste sa nu intre!!!! Ai tot dreptul sa postezi ce vrei, nu trebuie sa ceri permisiunea nimanui!!! Chiar nu merita sa iti bati capul cu oamenii cu suflet negru.

      Ștergere
  5. Camelia, am o cutie de dropsuri pictata cu acrilice in urma cu 4 ani, dar nu s-a decojit in timp. Cred ca depinde de calitatea acrilicelor. Eu le-am luat de la Lidl acum 5 ani si inca le mai folosesc.Nu gasesc banal ceea ce faci pentru copilul tau, toti copii au nevoie de "magie" pentru a trece peste anumite momente neplacute din viata lor.Cresti copii frumosi pentru a avea nepoti, stranepoti la fel de frumosi! Munca de acun iti va fi rasplatita in timp! O "investitie" mai buna nici ca se putea! :) Mame, copii de maine sunt rezultatul educatie noastre de azi! Haideti sa ne straduim impreuna sa le facem o copilarie mai frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Tatiana, tare as vrea sa am si eu acrilicele tale!!! Uite ce sfat pretios ne-ai dat, multumim mult, mult!

      Ma bucura mult entuziasmul tau, ai mare dreptate, ai simtit esenta din ceea ce inseamna blogul meu. Nu m-a intrebat nimeni, niciodata, de ce se numeste "Mic atelier de creatie".
      Imi place sa creez - imi modelez si creez, in primul rand, copilul, apoi creez idei, creez joaca, craft-uri si tot ce ma tin puterile sa mai creez.
      Daca asta a devenit motiv de critica, atunci chiar ca s-a intors lumea cu dosul in sus - nu mai criticam lenesii, ci opusul lor...

      Va pupic mult, iti multumesc pentru comentariu!

      Ștergere
  6. Un adult echilibrat are in spate o copilarie de poveste. Copilaria e fundatia pe care se cladeste personalitatea si sufletul omului!
    Daca toti copiii ar avea parte de o copilarie ca cea a Maiei sunt absolut sigura ca lumea ar mult,mult mai buna!!!
    Iti multumesc, draga Camelia, pentru toate postarile tale! Datorita tie, ideilor tale pot sa le ofer copiilor mei o copilarie mai frumosa, construind impreuna amintiri dragi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc din suflet, draga Roxana. Tu ne cunosti de pe la inceputurile noastre intr-ale blogului, deci sunt cu atat mai emotionata de cuvintele tale.

      Va pupic mult, mult!

      Ștergere
  7. Draga Camelia, iti multumesc din suflet pentru munca ta de a scrie acest articol, pentru toate detaliile si sfaturile oferite in acest tutorial! Te admir pentru rabdarea ta de a crea toate aceste lucrusoare nemaipomenit de frumoase care, cu siguranta, "imbraca" in culori vii si vesele copilaria Maiei. Iti multumesc pentru timpul pe care il dedici blogului, prezentandu-ne ideile tale, sfaturil tale, lucrusoarele tale (pe care le pot numi drept capodopere ale copilariei). Felicitari pentru tot ce creez si mult mult spor in continuare! Eu sper sa ne incanti inca multi ani cu creatiile tale. Pentru asta iti doresc multa multa rabdare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc din suflet, draga Svetlana!
      Cat ma mai tin puterile, mai scriu...rabdare am, doar timpul si energia imi sunt extrem de limitate.

      Va pupic mult!!!

      Ștergere
  8. Am citit postarea inca de ieri...am cumparat cutie din lemn, cautam vopsea. Incepem sa avem idei pe care le voi pune in practica, cat de curand. Multumesc tare mult, Camelia. Nu am talentul tau dar ideile tale ma ajuta imens de mult in toata nepriceperea mea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O, de-abia asptet sa ne spui cum ti-a iesit cutia, Carmen!
      Eu iti multumesc si va imbratisez cu mult, mult drag!

      Ștergere
  9. Draga Camelia,
    Nu ne cunoastem personal (desi mi-ar placea din tot sufletul), insa te apreciez enorm, pe tine ca om, ca mamica, apreciez munca ta care o impartasesti cu noi, devotamentul pentru fetita ta gingasa, amintirile frumoase care i le creezi. Datorita tie ma simt si eu o mamica mai buna, o mamica care le poate oferi copilasilor ei amintiri nepretuite, si totodata timp minunat petrecut impreuna, prin joaca, creatie, invatare.
    Sa nu te opresti niciodata din ceea ce faci, sper ca blogul tau sa reziste zeci de ani, si sa fie o sursa de inspiratie si pentru copiii nostri, asa cum este pentru noi acuma.
    Te imbratisez cu mare drag.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Ramona, iti multumesc din suflet pentru toate gandurile acestea atat de pline de lumina si frumos!
      Va imbratisam si pupicam mult, mult!!!

      Ștergere
  10. Extraordinara idee. Daca cutia pentru amintiri nu cred ca o sa o fac, cea pentru dintisori sigur o sa o fac si eu pentru fetita mea. Tot timpul ma macina ideea ca nu o sa mai stiu care a fost primul dintisor, care al doilea. Super idee. Ce o sa adaug eu este cred o bucatica de banda adeziva peste fiecare gaurica cu dintisor ca sa nu pice de la locul lor. Noi am facut o conventie cu Zana Maseluta sa ne lase toti dintisorii caci mami ii iubeste prea mult. Asa ca noi ii pastram momentan intr-o cutie de bijuterii (avem si noi tot 2 picati), dar le vom face impreuna (eu si fetita mea) o cutie mai frumoasa. Multumim extrem de mult pentru idee. Iar faptul ca este prea mult....hmm, eu cred ca este spus din invidie :). Va dorim sa fiti si in continuare la fel de speciale amandoua!

    RăspundețiȘtergere
  11. Draga Madalina, ma bucur din suflet ca tutorialul ti-a venit in ajutor!
    Si eu caut idei de prindere a dintisorilor in "culcusul" lor, iar aceasta cu banda adeziva ma incanta cel mai mult pana in prezent :).

    Va pupicam mult!!

    RăspundețiȘtergere
  12. Draga Cami,nu mai lua in seama toate rautatile,noi suntem alaturi de tine!
    Multumim frumos pentru tutoriale!De unde ai luat vopseaua Martha Stewart?Si...mulajul pentru dintisori e din pasta polimerica?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, draga Gianina!
      Vopseaua am cumparat-o de la un magazin local, specializat pe hobby, la pretul de 14 ron sticluta.
      Da, suportelul in care se asaza dintisorii este realizat din argila polimerica.

      Va pupic mult!

      Ștergere
  13. De ce apleci urechea la toate ,, golaniile,, ? Lumea este plina de nimicuri, prost gust, invidie ;i rele intentii. Ar fi trebuit sa stii asta pana acum si sa-ti fi pus la nevoie, platosa. Esti speciala, creativa, dragalasa, iscusita dar mai ales constanta si perseverenta! Si asta nu-i deajuns? Aduna-te si..... Cainii latra, carava trece!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc din suflet, draga Ioana! Initial am avut o tresarire, trebuie sa recunosc...sunt foarte obosita si ma resimt serios dupa atata munca, deci atitudinea dnei m-a deranjat putin.
      Insa, acum deja am uitat cu totul de la ce a pornit povestea - ma simt inconjurata de prieteni frumosi, care au sarit sa ma asigure de sprijinul lor, iar asta inseamna enooorm pentru mine.
      Va multumesc din suflet tututor, va iubesc mult!

      Ștergere
  14. O doamna care nu stie sa aprecieze un lucru bine facut.
    Daca toti copiii ar avea parte de o copilarie ca cea a Maiei sunt absolut sigura ca lumea ar fii,mult mai buna!!!
    Noi va iubim mult,mult!

    Gabriela M si Lucian

    RăspundețiȘtergere

Traduceți