joi, 23 octombrie 2014

Metoda Ruth Miskin de citire si scriere in limba engleza

Ridicati mana toti aceia dintre voi carora la scoala vi s-a spus ca in limba engleza nu exista reguli fixe de pronuntie. 
Din pacate, eu doar in facultate, la cursul de Fonetica, avem sa descopar ca, desi nu multe, ele exista si pot face infinit mai usoara viata acelora dintre noi care dorim sa citim fluent in aceasta limba...
Haideti sa va dau un exemplu ce mie mi-a ramas bine intiparit in creier.
Sa luam litera a pe care, in contexte diferite, voi fi obligata sa o pronunt in moduri diferite. 
Spre exemplu:

c-a-t (cuvantul se termina in consoana, deci a se pronunta intr-un fel)
c-a-r-e (cuvantul se termina in vocala, deci a se pronunta in alt fel)
c-a-r (silaba terminata in "-r" ma obliga sa pronunt a in alt mod)
c-a-r-r-y (am dublu "-r", deci pronunt altfel decat in cazul lui "car")

Nu va speriati, departe de mine dorinta de a scrie un articol despre fonetica, dar as aprecia tare mult daca in scoli, elevii nu ar mai fi dezinformati (chiar daca programa scolara nu prevede invatarea acestor regli, de altfel banal de simple si eficiente si care ar usura mult viata copiilor).

In fine, scopul articolului de azi este acela de a atrage atentia (de ce nu, poate si/tocmai cadrelor didactice) asupra unor materiale extrem de utile, simplu concepute, sintetizate si gandite pentru a fi intelese si preluate de cei mici (dar nici celor mai mari nu le strica). 

Exista parinti care isi indeamna copiii sa invete mai intai sight words (cuvinte ce apar des intr-un text si pe care cei mici le invata pe de rost, pentru ca procesul de citire sa curga mai repejor).
Eu ma bucur ca am descoperit metoda de predare a lingvistei britanice, Ruth Miskin, inainte de a-i da M-ei o asemenea lista (nu elimin sight words cu totul, dar prefer sa le invatam acum, dupa ce M. deja este familiarizata cu regulile de baza ale cititului in engleza).

Personal, rezonez cu absolut fiecare cuvant din teoria lui Ruth Miskin, din care voi cita un micut fragment demonstrativ, si nu ma mira absolut deloc faptul ca metoda ei este deja bine inradacinata in scolile din UK si ca aceste carduri nu sunt surclasate de niciun alt produs similar existent, in acest moment, pe piata:

While we're teaching them this nightmare alphabetic code, we should give them simple books to read, but the richest books to hear. Phonics is just the quickest route to reading real books. The thing is, if you learned reading easily, you don't really remember how you learned. But if you struggled, you'll always remember the torture. I want to spare children that torture." (citat de aici)

Chiar asa! Cu ce il ajuta pe copilului meu, mai ales atunci cand abia incepe sa invete sa citeasca, sa stie ordinea literelor din alfabet ("subiect" pe care se pierde, stupid, o groaaaaza de timp fizic la scoala) sau sa citeasca literele in stilul "be" (b), "ce" (c) s.a.m.d?! 
Nu, in aceasta etapa, copilul trebuie sa se concentreze strict asupra SUNETULUI!
Ei, pe acest lucru mizeaza si Ruth Miskin, iar ideea de a include mnemonics (in cazul de fata, ilustratii care ajuta la stimularea memoriei) mi se pare excelenta.
Ascultati-o pe autoarea lor - sunt convinsa ca va va fascina din primele secunde:


Pana acum, dintre toate materialele didactice concepute de Ruth Miskin (aici), noi am achizitionat doua seturi de cartonase, ce pe M. tare mult au ajutat-o in toata perioada aceasta in care a invatat sa citeasca in engleza.
Permiteti-mi in continuare sa vi le descriu, in ordinea in care este indicata utilizarea lor:

Phonics Flashcards

Acest prim set de Speed Sound Flashcards (da, odata asimilate, cititul devine fluent, rapid, de aici  si termenul de "speed") ne invata sunetele si literele ce corespund acestora. 

In componenta lui intra:

~ carduri cu sunetele ce corespund literelor de la a-z (letter sounds), precum si pentru sunetele sh, ch th, nk si ng.
~ carduri cu instructiuni pentru parinti (ce ne dau, punctual, indicatii referitoare inclusiv la ordinea in care trebuie prezentate copilului cartonasele!)
~ carduri de tip imagine/cuvant pentru ca cei mici sa faca exercitii folosind, intr-un context, sunetele invatate.
In colajul de mai sus puteti vedea o parte dintre carduri, fata si verso.
Iar M. vi le citeste pe toate in filmuletul de mai jos.
Este minunat modul in care sunetele sunt impartite pe doua categorii, bouncy (sunet saltaret) si stretchy (sunet alungit)!


More Phonics Flashcards

Setul galben vine in continuarea celui verde in sensul ca, daca in cel verde erau acoperite sunetele mai simple (Set 1), in acesta, le vom parcurge pe cele mai complexe (Set 2 si Set 3).

Iata o parte dintre carduri (fata-verso):
Imi place mult si modul in care sunt reprezentate acestea. Priviti paranteza din imaginea de mai jos: cu ajutorul ei, copilul retine faptul ca intre i si -e va sta o litera.
Si iata cum Ruth Miskin ii explica unui baietel, practic, acest lucru:


Iar M. va citeste, in acest filmulet, o parte dintre carduri:


Precizare: Ambele seturi sunt frumoase, rezistente, au format suficient de mare (88 mm x 132 mm) si au un numar de cate 55 de carduri per pachet.

Etapa ce urmeaza in acest proces este aceea a "legarii sunetelor". Si asa, ajungem la ceea ce in engleza se numeste "blending sounds". Uitati cat de simplu se poate face acest lucru, in joaca, folosindu-ne de o micuta marioneta/jucarie:


Marea mea bucurie este ca putem aplica metoda Ruth Miskin folosindu-ne si de cartile Usborne, din seria "Phonics".
Personal, as cam arunca la gunoi majoritatea manualelor de engleza si as merge, in totalitate pe asemenea materiale - ganditi-va doar cat de simplu ii va fi sa invete sa scrie unui copil care cunoaste aceste reguli simple de fonetica! 
Daca punem la socoteala si faptul ca le-am invatat sub forma de joaca, bucuria se inzeceste, nu-i asa?

Multa sanatate si joaca frumoasa va dorim!


(5 ani si 10 luni)


marți, 21 octombrie 2014

A fost odata ca niciodata...

Cand si-a gasit M., sambata dimineata, acest joc superb langa patut, a inceput sa tipe de fericire, iar cand a vazut ce nume are, a tras o concluzie in stilul ei caracteristic: "Mamiiii, a vazut zanuta cartilor cat de harnicuta am fost la citit, iar acum vrea ca eu sa inventez povesti. M-am hotarat, cand voi creste, ma voi face scriitoareee". 
"Ehei, draga mamei, sa te tot tina naravul asta, i-am raspuns eu si am invitat-o sa "se antreneze" pana atunci.

A fost odata ca niciodata este un joc marca Logis mi-nu-nat, pe care noi l-am primit pentru ne scrie impresiile despre el. 
Ne-a fost oferit de catre magazinul ce il comercializeaza, Abrakadabra.ro, un "locsor" virtual pe care l-am descoperit recent si care mi-a cam taiat rasuflarea - e ticsit cu jocuri splendide si de calitate exceptionala (cum aveam sa ma conving ulterior), iar faptul ca este atat de frumos si clar organizat, pentru mine, ca si cumparator inseamna respect fata de cei care ii calca pragul, multa seriozitate si mai ales incredere totala in produsele pe care le comercializeaza.
Nici eu nu as fi putut alege mai bine un joc pentru M.! 
A fost odata ca niciodata i se potriveste ca o manusa: o indeamna in permanenta sa inventeze povesti, ii provoaca memoria, imaginatia, creativitatea, atentia, iar faptul ca pionul pe care l-a gasit in cutie este o pisicuta, i-a inzecit bucuria primirii jocului.

Ma cunoasteti, stiti deja cat sunt de atenta la detalii, deci nu o sa va mirati daca, inainte de a va povesti cum ne-am jucat, voi descrie putin, exact ca in cazul cartilor pe care le recenzez, "aspectul fizic" al jocului.

~ Cutia acestuia este considerabil de mare si realizata in intregime din carton foarte gros, rezistent si ilustrata in culori vii si frumoase.
~ Apreciez faptul ca, desi este un produs german original, regulile sale de joc sunt traduse si in limba romana, pe o coala de hartie identica celei in germana si engleza (detaliata, culori frumoase, completa).
~ Tabla de joc este in format 3D si sta frumos culcusita direct in cutia jocului - mare atractie acest aspect pentru copii!
~ Zarul si pionul sunt realizate din lemn perfect finisat si frumos pictat.
~ Cele 80 de carti de joc ilustrate sunt si ele foarte rezistente, diverse si foarte frumoase.
~ Nu in ultimul rand, ador povestea prin care ne invita la joaca creatorii lui A fost odata ca niciodata:

Toti jucatorii trebuie sa ajute pisicuta sa ajunga la castelul viselor sale, unde ploua cu branza si curg rauri de lapte, unde sunt nenumarate gheme de lana cu care te poti juca in voie si unde soarele te imbie mereu la tors. Viata in acest castel este un paradis pentru pisici si doar cateva alese pe spranceana sunt invitate aici. Totusi, chiar si dintre acestea, doar cele mai creative, inteligente si mai intelepte pisicute pot ajunge in castel. Doar ele pot crea o poveste neobisnuita folosind cuvinte nemaiauzite si nemaiintalnite despre animale, plante, obiecte si culori. Si, cel mai important este sa nu te lasi zapacit de toate aceste cuvinte, sa faci povestea sa fie mereu interesanta si captivanta.

Da, este un joc similar cuburilor de spus povesti (story cubes), unul foarte antrenant, profund educativ si, cred eu, indragit de toti copiii care adora sa inventeze povesti sau/si carora le plac provocarile ce tin de memorie, atentie, concentrare. 
Asadar, scopul jocului este acela de a compune o poveste cu ajutorul pisicutei si de a aduna cat mai multe carti de joc. Acesta se termina atunci cand pionul-pisicuta ajunge la castel, iar jucatorul care a adunat cele mai multe carti de joc este castigator.

In recomandari citim ca o varsta potrivita pentru acest joc ar fi undeva intre 5 ani jumatate si 6 ani, varste la care este bine sa jucam si noi impreuna cu cei mici. Incepand cu 7 ani copiii pot juca si singuri intre ei.
O partida de joc dureaza aproximativ 30 de minute si la ea pot participa de la 2 pana la 5 jucatori, deci este perfect pentru joaca in familie, dar si cu prietenii, de ce nu, la zile de nastere sau intalniri care se doresc a fi atat distractive, cat si educative.

Stiti deja care este parerea mea privitor la dezvoltarea vorbirii unui copil: aceasta nu se face memorand poezii la nesfarsit sau scriind compuneri pline de clisee lingvistice (fata de care deja am o repulsie organica), ci prin multa lectura si provocare la povestit.
Mi-as dori tare mult sa stiu ca articolul meu a dat o idee si educatorilor/invatatorilor, care poate vor limita putin timpul alocat poeziilor pentru serbari si vor acorda mai mult timp activitatilor de genul acesta.

Noi in compania acestui joc ne-am petrecut weekend-ul si tot asa ne-am inceput noua saptamana.
Am realizat un colaj cu un filmulet in care M. se joaca impreuna cu tati si unul in care croieste o povestioara impreuna cu mami.
Un lucru e cert - M. ne intrece detasat, pe amandoi, atat la capitolul memorie, cat si la cel ce tine de imaginatie...


Dar M. a dat jocului inca o utilitate: ea spune ca se pot tese povesti si de unul singur.
Iata ce povestioara a inventat in dimineata aceasta:


Poate veni iarna, vom sta la caldurica si vom citi multe, multe carti si vom tese multe, multe povesti cu ajutorul lui A fost odata ca niciodata!

Sa aveti o saptamana superba, plina de joaca si numai rasete de copilasi!

Later edit: Pana in data de 28 noiembrie toate jocurile Logis la pret redus cu 10%, inclusiv jocul "A fost odata ca niciodata...".

(5 ani si 10 luni)


sâmbătă, 18 octombrie 2014

Baby's Bedtime Story Box

Chiar daca se numeste Baby's Bedtime Story Box (recomandat copiilor de la 1 anisor in sus), colectia aceasta de carti a bucurat-o pe M., care de mult nu mai e atat de mica, pana la luna si inapoi!
Ce au aceste sase carti atat de special oare?
Ei bine, din clipa intalnirii cu ele, ne loveste o puternica indragosteala la prima vedere. 
Spun "vedere" pentru ca textele lui Sam Taplin sunt innobilate de niste ilustratii divine, care ne smulg din prezentul cotidianului si ne duc liiiiiin pana in copilaria aceea "mica", care ne gadila narile cu miros de copil mic si ne inunda cu pufosenie, dragalit si ciubacit in mami si tati.

Si, Doamne, cat le mai iubeste M.! Cat le mai strange la piept si se mai lipeste de mine cand i le citesc!
Adora cutiuta in care au ajuns la ea si pe care o tine langa pat spunand ca este noua ei biblioteca mica.
Detaliile sunt duse pana la extrema in aceste carti - priviti si voi copertile interioare - culoare diferita pentru fiecare in parte, ilustratii pastelate, parca de paturica de bebelus.
Da, sunt carticele "pentru somnic", cum spune M., cu povestioare suficient de lungi cat sa trezeasca interesul copilului si suficient de scurte cat sa prinda si finalul lor inainte ca pleoapele sa cada grele peste ochisori.
Si, chiar daca M. e deja obisnuita cu texte mai lungi si ceva mai elaborate, noi le-am gasit o utilizare fantastica - exersatul cititului in limba engleza!
De fapt, nici nu a trebuit sa vin eu cu ideea aceasta caci, de cum a primit prima carte, M. a si fugit pe pat si a inceput sa le citeasca papusilor.

Acesta e marele avantaj al textelor pentru copii mai mici - sunt simple, au limbaj usor de digerat de catre copil, nu il fac sa traiasca tot soiul de frustrari legate de nivelul prea ridicat al textului pe care il lectureaza, ca sa nu mai spun cat de ademenitoare sunt prin ilustratiile dulci, duuuulci ca mierea de albine.
Pe mine ma incanta foarte mult si faptul ca fiecare poveste are cate un mesaj educativ, cate ceva frumos si bun de invatat.
Absolut fiecare pagina imbie la somn, la liniste si calm, aproape toate personajele din aceste povesti au ochisorii inchisi, ceea ce le face adorabile!
Pana si dimensiunile lor sunt ideale pentru mainile micute (198x160 mm, a cate 24 de pagini, pe care se intind cate 6 povesti). Copertile sunt cartonate, filele in sine sunt realizate din carton lucios, frumos si rezistent.

Nota: In acest moment, setul se gaseste de cumparat la reducere (97 ron, fata de 195 ron, pretul lui initial). Inca un element important - cartile se pot achizitiona si la bucata, la pretul de 16 ron.

Sincer, eu nu as putea alege dintre cele sase, nu as sti care este mai frumoasa sau care place mai mult.
M. v-a pregatit o surpriza (admit, este surpriza si pentru mine, care nu ma asteptam sa citeasca inca atat de cursiv in engleza), cate un filmulet in care citeste din fiecare carte - in felul acesta poate ca o sa va fie mai usor sa decideti care dintre ele va place mai mult.

Am sa va invit sa cititi si un fragment din povestea Night-night, Penguin, ce pe mine m-a emotionat teribil de mult:
"Daddy," said little penguin, "why is the world so quiet?" The snow is quiet, the sea is quiet, and the sky is ever so quiet."
"It's quiet and peaceful," smiled Daddy penguin, "so that little penguins can go to sleep."
Little penguin closed his eyes. But after a while they opened up again. "I can't sleep," he moaned.
"Why not?" said Daddy penguin.
"Because it's TOO quiet!" said little penguin. [...]
"A long time ago, when I was a very little penguin like you, I couldn't sleep either," he said.
"And what did you do?" asked little penguin.
"My Daddy sang me the sleepy penguin song," Daddy penguin said.
"Oh, can you remember how it goes?" said little penguin, staring up at his daddy. [...]

Little Stories for Bedtime



Povestioarele din cuprinsul acestei carti sunt: Owl's Story; Monkey's Problem; Giraffe's Birthday; Lion's Hiding Place; Teddy's Christmas si Dog's Toes.


Sweet Dream Storybook



Little Panda's Dreams, Little Lion's Hiccups, Little Rabbit's Scarf, Mouse's Surprise, What Elephant Said si The Best Place to Hide sunt povestile din aceasta carte.

Teddy Bear Stories



Cele sase titluri din aceasta carticica sunt:Wise Old Bear's Hat; Brown Bear and the Numbers; What Wise Old Bear Spied; The Tea Party; The Exciting Thing si The Best Thing of All.


Night-Night Stories



In aceasta vom citi: Night-night; Lion, Night-night, Elephant; Night-night, Penguin; Night-night, Duck, Night-night, Bear si Night-night, rabbit.


Sleepytime Stories



Elephant and the Summer, Owl and Badger's Dream, Whale's Song, Tiger's Dance, Rabbit's Surprise, si Squirrel's Journey sunt cele sase povesti care isi asteapta micutii cititori in aceasta carte.


Baby Animal Stories



Iar cele sase titluri din Baby Animal Stories sunt: Little Fox's Friend, The Water Elephant, Little Lamb and the Spring, Little Rabbit and the Words, The Two Little Monkeys si Snow Bear's Walk.
Anca (In minunata lume a cartilor), iti multumim din suflet pentru carticelele acestea atat de frumoase!
Un sfarsit de saptamana splendid va dorim!


(5 ani si 10 luni)


joi, 16 octombrie 2014

See inside Your Body


Atat de mult mi-a placut acest atlas anatomic, incat l-am recomandat unei prietene dragi ghidandu-ma dupa instinct, deci inainte de a-l rasfoi fizic.
Iar acum, cand citim si invatam din See inside Your Body (editura Usborne), constat cu bucurie ca este si mai frumos decat mi-am imaginat!

M. nu este un mare fan al anatomiei, insa dupa tipul acesta de carti, cu multe clapete, informatii diverse, la obiect si cu umor redate se topeste, deci asimileaza cunostinte noi cu un entuziasm contagios.
Sunt peste 50 de clapete, desfasurate pe 16 pagini cu dimensiunile de 276mm x 216mm, "ferestre" cu ajutorul carora "vedem" in interiorul corpului uman, exact asa cum se intampla si in cazul puzzle-urilor in straturi, pe care absolut orice copil le iubeste.
Ilustratiile sunt absolut senzationale, vii, sugestive, frumos detaliate, iar cartonul din care e realizata intreaga carte are o grosime pe care rar o intalnesti la o carte, 2 mm!
Cireasa de pe tort o reprezinta multele quicklinks, care invita copilasii la jocuri si activitati ce completeaza minunat atlasul.
Deoarece titlurile capitolelor le-am precizat in filmuletul pe care il veti urmari putin mai jos, ma rezum la a reda in scris cateva fragmente din carte:

Important jobs are done by body parts called organs. They include your heart, brain, lungs, liver, skin and stomach.

Your skin is your body's biggest organ.

Each part of your body is made up of millions of tiny building blocks, called dells.

Food contain useful things called nutrients. They keep your body going, just like fuel in a car.

Air comes in through your nose or mouth and travels down your windpipe into your lungs.

Your heart has two sides that pump at the same time. Valves control the blood flow. 
The sound of your heart beating is made by your heart valves closing.

Muscles work in opposite pairs. One muscle pulls while the other relaxes.
Muscles make up a third of your body weight.

Nearly half the bones in your body are in your hands and feet.

Your brain is made up of billions of special cells called neurons.
A message is passed from one neuron to the next, until it reaches its destination.


Ioanei ii multumim din suflet pentru carte, iar voua va dorim o zi linistita si frumoasa!


(5 ani si 10 luni)


marți, 14 octombrie 2014

Lift-the-flap Questions and Answers about Animals

Saptamana trecuta Ioana (Carti engleza copii) ne-a facut o surpriza uriasa trimitandu-ne cateva carticele splendide, pe care ard de nerabdare sa vi le prezint.

Azi ne vom opri la cea pe care M. a devorat-o pur si simplu, Lift-the-flap Questions and Answers about Animals (editura Usborne), o carte ce face parte dintr-o colectie absolut fermecatoare pentru copii, "Lift-the-flap questions and answers".
Este o carte atat de frumoasa, de bine organizata si gandita, incat zile la rand nu te poti desparti de ea. Ceea ce pe mine m-a incantat si mai mult este rezistenta ei - cartonul din care e realizata are o grosime considerabila si eu spun ca, in ciuda infinitelor manevrari ale clapetelor, cartea se poate "lasata mostenire" chiar mai multor generatii de copii.
Sunt 14 pagini (276 x 216mm) frumoaaaase-foc, distractive si tare antrenante.
Iar ceea ce imi place si mai mult o reprezinta diversitatea temelor abordate - cei mici afla motivele pentru care ariciul are tepi, pasarea canta, broasca sare, pasarile flamingo sunt roz sau unde pleaca ursii polari vara, unde dorm pestii, sau unde gasim un urs koala, cate brate are o caracatita, cum vad liliecii pe intuneric, cum isi curata crocodilul dintii, ce fac vacutele noaptea, care este cel mai veninos animal din lume si cate si mai cate altele.
M. este complet fascinata de aceasta carte, pe care am decis sa v-o prezentam intr-un filmulet.
Mai punctez doar faptul ca "lectia de engleza" nu era in planurile mele, M. si-a dat instantaneu drumul la gurita, luandu-ma prin surprindere, deci iertati, va rugam,  chicotelile ce insotesc imaginile:


Multumim din suflet pentru carte, Ioana!

(5 ani si 10 luni)


duminică, 12 octombrie 2014

Copiii isi vor "Somnul" inapoi

Este pentru prima oara cand scriu un al doilea articol complet pe aceeasi carte.
Fac acest lucru in speranta ca initiativa mea nu va ramane fara rasunet si ca gadurile mele vor fi auzite si de catre sufletul acela care isi va dori sa schimbe definitiv soarta acestei carti.

Poate ca ati intuit deja, este vorba despre Ziua in care a fugit somnul, o carte ce (am mai spus-o in repetate randuri) a marcat profund sufletul, copilaria puiului meu.
Se intampla acum doi ani si patru luni sa o cumparam din librarie (era obiceiul nostru ca, inainte de a intra in parc, sa aruncam un ochi pe rafturile tentante ale acesteia).
Ne-a vrajit pe loc tema, ne-a mers la suflet stilul inconfundabil in care scrie doamna Victoria Patrascu si ilustratiile atat de patrunzatoare, semnate Irina Dobrescu.
Au fost zile la rand (nu banuiam atunci ca se vor transforma in ani la rand) in care doar "Somnul" a fost pe buzele M-ei.
Acum, cand urmaresc filmuletul pe care l-am facut absolut in joaca, ma incearca niste sentimente pe care nu le pot descrie in cuvinte... 
Pot doar sa-i multumesc autoarei pentru fericirea pe care a adus-o in casuta noastra si pentru ca, datorita cartii domniei sale am descoperit si eu ce capacitate de memorare si redare a textului avea micuta mea la doar trei ani si jumatate, dar si cat de mult ii poate o carte starni imaginatia si puterea de visare.



In acesti doi ani si aproape jumatate, de cand am scris articolul despre aceasta carte, am fost de zeci de ori intrebata daca am idee de unde se mai poate cumpara. 
Nu am stiut niciodata care sunt motivele ce au adus dupa sine disparitia ei de pe piata, stiu doar ca nu putem sa o lasam sa devina PIESA DE MUZEU!
Si, daca nu citeam zilele trecute comentariul personal al doamenei Patrascu, in care scria, negru pe alb, ca este in cautare de editor, nu as fi avut obrazul sa ma amestec in vreun fel.

Am decis sa incerc si eu, cu umilele-mi puteri, sa atrag atentia unui editor asupra acestui titlu, a carui aducere la viata ar face fericiti atatia copilasi (si atatia parinti care o cauta innebuniti).

Am indraznit sa copiez, de pe pagina personala a doamnei Patrascu, un micut text, un gand pe care l-a postat zilele trecute, referitor la cartea de fata:

Pe Roxana nu am cunoscut-o pe viu. Este una dintre mămicile care m-au cautat in incercarea de a mai gasi un exemplar din cartea mea, ilustrata de Irina Dobrescu, ”Ziua in care a fugit Somnul”. Ea a fost norocoasa. Mama, impresionata de mesajul ei, i-a daruit un exemplar din rezerva ei secreta. In seara asta, cartea a ajuns la ea. Mi-a trimis poza de mai jos si urmatorul text: ”Tocmai o citim la lanterna pentru a 3-a oara. Si ma gandeam... cum e posibil sa nu se mai gaseasca cartea in librarii si alti copii sa nu citeasca povestea aceasta?!” 
Ce pot sa spun? Căutam editor. Mai ales ca povestea nu s-a terminat....
Eu ma agat, cu toata pasiunea mea de devorator de carti pentru copii, de ultima informatie din text, aceea ca "povestea nu s-a terminat" si indraznesc sa sper ca drumul acestei carti nu s-a oprit, ci doar a fost putin deviat, ba mai mult, ca va avea si fratiori si surioare in viitorul nu foarte indepartat.

Ca sa nu scriu azi un articol interminabil, am sa va invit sa va reamintiti (din acest articol) cum percep eu modul in care scrie Victoria Patrascu si motivele pentru care imi place atat de mult.

In ceea ce priveste cartea despre care fac azi vorbire, eu intuiesc faptul ca, in pofida titlului, Ziua in care a fugit somnul este o carte care vrea sa-i trezeasca pe copii (nu sa-i adoarma) la o realitate in care acestia trebuie sa-si asume dorintele ce le zac in sufletele si care ii face invata sa constientizeze importanta odihnei pentru organismul omului.
Eu spun ca pana si pe parinti ii marcheaza povestea lui Alex si a Anei, cei doi frati gemeni care, de ziua lor isi pun dorinta de a nu mai dormi niciodata - felul in care privarea de somn si de odihna ii marcheaza pe acesti doi micuti nastrusnici ne face si pe noi, adultii, sa ne oprim putin din iuresul de activitati pe care le facem zilnic, uitand sa mai dormim, sa ne mai tragem sufletul... 
Victoria Patrascu da voce si chip Somnului, mamei lui, Odihna, ba chiar si Oboselii- sunt personaje puternic articulate, conturate intr-un mod pe care nici eu, adult fiind, nu il voi putea sterge din memorie vreodata - ce impact poate avea povestea asupra unui copil ati vazut/auzit singuri in filmuletul postat putin mai sus.

Cu aceasta poveste, noi am plonjat in trecut la acest sfarsit de saptamana: am reasezat mobila din zona in care obisnuieste M. sa-si desfasoare activitatile si si-a reluat locul la masuta ei rosie, la care "citea" cu ceva timp inainte.
Si-a reluat locul si am facut un filmul nou, in care, de aceasta data, citeste cu o pofta ce iarasi ma face sa plang. Memoria ii readuce in capsor si fragmente intregi din cartea la care nu ar renunta pentru nimic in lume (chiar daca ar stii pe de rost fiecare cuvintel din ea).
Nu intelege ea treaba cu drepturile de autor, deci nu am putut-o convinge sa citeasca un singur fragment din carte, asa ca am fost nevoita sa selectez eu cateva bucatele, ce sper sa va convinga (mai mult decat am putut-o eu face) cat de frumoasa este cartea:


V-am mai spus cat de mult iubeste M. jocul de rol - zilele acestea a fost Somn, Odihna, Alex, Ana, bunica Maia, dar cel mai mult m-a mirat modul in care si-a incropit "scena" pentru a o interpreta pe Oboseala ce pune greutati pe spatele copiilor. Aici isi acoperea urechile cu mainile si striga cat o tineau puterile: "Nu pleeec! Nu pleeec! Nu pleeec!"
Fantezia M-ei nu are limite cand vine vorba de aceasta carte - Somnul cara dupa el, tot timpul, un casetofon cu muzica pentru copii si multe, multe carticele, legate cu sfoara, Lenea este tolanita, iar Odihna are corp de canapea si poarta ochelari.
Recunosc, mie cel mai mult imi plac "suvitele din flori" pe care le-a desenat in capul Somnului...
Stiu ca printre voi, cei care ne cititi, se numara foarte multi iubitori de carti pentru copii. 
Trag nadejde ca nu v-au dezamagit niciodata recomandarile mele de carte si ca nu puneti nici acum la indoiala convingerea mea ca trebuie sa facem ceva in privinta "Somnului".
Sunt doua motive pentru care, dragii mei prieteni, indraznesc sa va rog sa ma ajutati sa facem impreuna cat mai cunoscuta aceasta poveste, sa ne asiguram ca ajunge la urechile cat mai multor oameni care au puterea financiara necesara readucerii acest personaj minunat in vietile copiilor nostri.
Povestea aceasta trebuie sa mearga mai departe, ba flerul meu spune ca ar trebui preluata de catre actorii de teatru de papusi, teatru radiofonic (si nu numai) si chiar sa prinda forma intr-un film/desen animat pe masura.

Ma plec in fata editurilor care se pun in slujba celor mai mici dintre noi si le rog mult sa continue sa doreasca sa transforme literatura pentru copii, din Cenusareasa care e acum, intr-o Craiasa a Zanelor, pe care noi, cititorii, promitem sa o pretuim si respectam asa cum se cuvine.
Iar pe doamna Patrascu o rog sa nu se supere pentru faptul ca i-am invadat oarecum intimitatea si ca am scris, fara stiinta domniei sale, acest articol.

Vrem Somnul inapoi (si poate chiar si continuarea lui) pana de Craciun! Oare se poate?!



(5 ani si 10 luni)


vineri, 10 octombrie 2014

Mossy

Pe Jan Brett am recomandat-o de mai multe ori, si asta deoarece scrie cald, cu mult fond si profunzime (dar atuul ei urias sta in modul exceptional in care isi ilustreaza, ea insasi, cartile).
Nu cred ca exista copil pe care sa nu-l intereseze, in primul rand, spectacolul vizual pe care il ofera cartea ce i se citeste. Ei bine, in cazul de fata, al cartii numite Mossy, chiar daca nu ar mai exita deloc text, micutii ar fi putea crea sute de povesti luand ca reper ilustratiile!
Atatea detalii spectaculoase si grija la fiecare element maruntel, atata succesiune logica a celor surprinse in pagina rar iti este dat sa vezi intr-o carte pentru copii. 

Da, m-am sucit si rasucit vreo doi ani pana cand m-am decis sa cumpar cartea, dar acum nu regret niciun banut cheltuit pe ea.
Cand am deschis-o, ochisorii M-ei s-au mariiiiiiiiiiiit, dupa care a urmat potopul de exclamatii de uimire. Era tentata, pe fiecare pagina, sa puna mana, sa se convinga ca insectele, animalutele, ciupercutele, muschiul de padure sau fosilele nu sunt adevarate.

Priviti putin "ramele" pe care Jan Brett le realizeaza pe absolut fiecare pagina din carte: in timp ce voi le veti citi povestea, copiii vor adora sa studieze speciile diferite de molii, fluturi, flori, scoici, muschi de padure, ciuperci, ba chiar si minerale, fosile sau pene de pasari, toate pictate nemaipomenit de frumos, spectaculos, spun eu.
Dar vreti sa stiti care e partea si mai frumoasa?
Povestea broscutei testoase de apa, Mossy, este cel putin la fel de impresionanta si de frumoasa precum ilustratiile ce o innobileaza!
De fapt, mesajul profund al cartii se tese in jurul faptului ca natura este un dar, pe care omul trebuie sa invate sa o pretuiasca asa cum a fost lasata, fara sa-si aloce dreptul de a o modifica sau altera in vreun fel.
Copiilor care stiu povestea lui Heidi (Johanna Spyri) puteti sa le amintiti de scena in care, fermecata de splendoarea florilor pe care le gaseste pe munte, micuta isi doreste cu ardoare sa le ia acasa, pentru a se bucura de ele impreuna cu bunicul ei. Dezamagirea ei este uriasa cand observa ca florile se vestejesc si isi pierd din frumusete. Insa bunicul, intelept, intervine si ii spune ca tocmai din acest motiv, florile trebuie lasate in mediul lor natural, acasa la ele, in Alpi.
Da, aceasta este greseala cea mai mare pe care o facem noi, oamenii - vrem sa aducem bucatica de natura in casa, acolo unde o putem privi la nesfarsit, alaturi de familia si prietenii nostri!

Exact la fel se intampla si cu Mossy, broscuta din cartea noastra - ea este o creatura aparte din cauza faptului ca, pe carapacea ei, incetul cu incetul, a crescut o adevarata gradina, cu flori, frunze, ba chiar si fructe salbatice!

On a misty, moisty morning, a young turtle stood at the edge of Lilypad Pond. Her name was Mossy.
Mossy liked the damp, cool place. She spent so much time here that curlicues of moss began to grow on her carapace, until her shell covered with them.
Insa, exact in clipa in care il zareste pe Scoot, broscoiul chipes cu ochi rubinii, de care se indragosteste pe loc, pe Mossy o observa si Dr. Carolina, ce se plimba pe malul lacului impreuna cu nepotica ei, Tory. 
Aceasta, profund impresionata de frumusetea si modul aparte in care arata Mossy, pe loc decide ca este perfecta pentru muzeul ei.

Never had Dr. Carolina's museum had a wonder as extraordinary as a garden-growing turtle. She and Tory made a home for Mossy in a viewing pavilion with plants, a reflecting pool and everything they thought a turtle would need.
But Mossy already had everything she needed back at Lilypad Pond, and she longed to go home and find her new friend.
Observatiile copiilor ce viziteaza muzeul ii vor schimba lui Mossy soarta - ei sunt cei care se intreaba daca Mossy are prieteni, daca este fericita in muzeu, in ciuda faptului ca pavilionul creat pentru ea reda, cu maxima fidelitate, mediul natural din care a fost adusa.

Argumentele "de om mare" ale Dr. Carolina ajung sa nu mai fie suficient de puternice nici macar pentru ea insasi:

[...] She is never hungry or cold. She is safe living in the museum. Here, with us, Mossy could live to be a hundred years old!" [...]
"Do you think Mossy is happy here?" Tory asked her aunt.
"No, but here we all have the opportunity to see her."
Dr. Carolina paused. The children Had given her an idea.
Nu doresc sa va rapesc bucuria deznodamantului, pot doar sa va spun ca povestea se termina cu "happy ending" pentru fiecare personaj din carte.

V-o recomand cu toata caldura - sunt absolut convinsa ca micutii vostri nu vor mai dori sa o lase din manute zile la rand.

O alta carte foarte frumoasa, tot pe tema broscutelor testoase, v-am prezentat si in acest articol
Noi am reluat-o zilele acestea si ne-am improspatat cunostintele. Nu am uitat sa folosim nici setul Safari ltd, Ciclul de viata al broastei salbatice, un set absolut incantator!
Un sfarsit de saptamana frumos si linistit va dorim!


(5 ani si 10 luni)


Traduceți